Viata este o criza

29/10/2011

Tot mai des auzim vorbindu-de despre criza. A fost, mai este…va fi…
De ce a aparut acest concept in viata noastra? Oare chiar a aparut sau a existat dintotdeauna!

Daca stam si ne gandim, mereu am avut momente de criza, in viata: in copilarie, in adolescenta, la maturitate, in momente importante din viata ( casatorie, botez, moarte) si cel mai mult , in momentele de zi cu zi.
Mereu descoperim ca nu avem timp suficient pentru cei dragi, care incet parasesc aceasta lume si atunci regretam momentele pe care puteam sa le petrecem alaturi de ei, avem momente de criza financiara cand nu putem sa ne realizam anumite dorinte sau impulsuri, suferim de criza specifica varstei prin care trecem….

Privind in urma, in prezent si vazand putin viitorul programat, care oricum este greu de indeplinit….uneori…ne dam seama mereu ca suntem intr-o criza!

Insasi viata este o criza.
Criza apare din momentul nasterii noastre pana in momentul trecerii in alta lume. Mereu alergam dupa ceva, uitand sau neglijand anumite lucruri, din motive de…criza, de orice fel ar fi ea.

Timpul se comprima, probleme se amplifica, noi devenim dezorganizati si viata ne prinde in tumultul ei, ca si cum am fi pe o sosea care „inghite” km de drum, de viata, de speranta…de lucruri….
Sa incercam sa ne rezolvam criza vietii si vom reusi sa facem multe…. Noi singuri trebuie sa trecem peste criza, nu ajutati de altii….

Anunțuri

Cunoasterea

22/10/2011

Faptul de a cunoaste anumite lucruri, de a fi expert in vreun domeniu este ceva normal.
Insa, trebuie sa fim constienti, ca niciodata nu stim tot, nu avem cum sa stim tot, indiferent de domenii, viata, experienta.
Cunoasterea o dobandim prin invatare iar insusirea acesteia, prin experienta.
E greu sa cunosti multe, in diverse domenii, deoarece tehnica si tehnologia este in continua dezvoltare. De multe ori ne minunam, sau ne inspaimantam ca cineva nu stie ceva atat de banal pentru noi. Poate pentru acesta, este altceva banal, ce noua ni se pare extrem de greu, de dificil.

Trebuie sa fim ingaduitori cu toti cei de langa noi, dar nu , sa ne insotim cu prostia.
Prostia, este o LENE mare. De multe ori, prostul crede ca stie tot, iar cel destept, se teme de ceea ce stie… ca nu stie!

Tot timpul, in viata invatam ceva noi. Chiar viata este plina de neprevazut.
Sa nu ne gandim ca ceea ce stim azi, este suficient si maine, iar poimaine vom fi adevarati „invatati” in acele cunostinte. De multe ori viata, prin tehnologie, „iti poate da o palma”. Trebuie sa stim, sa invatam din greseli, sa ne ridicam mai mult, sa crestem valoric.
Trebuie sa fim ca o trestie in vant, care se indoaie, dar nu se rupe!

Trebuie sa fim pregatiti pentru lucrurile noi, sa ni se para normal, ca maine sa dam mana cu extraterestrii, sau sa ne schimbam ideile, mentalitatile din trecut!


Ce gandim…ce facem….

16/10/2011

Exista oare cineva, care sa fi zis in viata, ca ceva anume nu va face…..si chiar nu a facut?
De cate ori in viata am spus ca nu vom face anumite lucruri, fapte…dar acestea au aparut, ca din senin!
Am facut uneori compromisuri, am uitat ce am gandit in trecut, sau poate nu! Poate descoperim ca gandirea noastra din trecut nu a fost intocmai reala.
Nu conteaza insa ce gandesti sau iti propui, conteaza ceea ce faci, mai ales cum. Scopul, nu scuza mijloacele, in viata!
Nu poti distruge, rani, destine sau vieti, doar pentru propriul tau orgoliu, satisfactie.
Chiar daca uneori ne „calcam pe inima” si facem lucruri nedorite, acestea trebuie sa fie spre binele cuiva, nu pentru distrugere sau, mai rau, pentru auto-distrugere.
Sa nu spunem niciodata…niciodata, pentru ca nu stim ce ne rezerva soarta. Nu stim ce apare pe carare, mai ales, de unde…
Noi sa fim sanatosi, buni cu cei din jur, cu noi insine….cu viata, in general!
Sprijinind si ajutand, devenim umani si ne descoperim pe noi….
Compromisurile cu viata…pot duce departe….dar, mergand pe bara stramta a barierei vietii, oricand putem cadea, dezechilibra, dar putem sa ne ridicam, pentru a continua….


Calatorie prin viata

08/10/2011

Din momentul nasterii noastre, noi incepem o calatorie. Nu suntem nemuritori ci doar calatori prin viata.
Calatoria noastra stim cand incepe dar nu stim incotro ne indreptam si unde se va termina.
In timpul acestei calatorii , cunoastem multi oameni, aflam rostul lucrurilor si chiar al existentei noastre.
Noi suntem ca un tren, care opreste in multe gari, unde lasam pe unii sau pe altii, sa urce in trenul nostru, al vietii noastre.
Unii reusesc sa se agate de noi, din obligatie sau din rutina. Noi insa trebuie sa stim sa alegem, pentru ca la un moment dat, trenul va fi plin, fiind pericol de a deiara. daca nu luam masuri, uneori drastice, impotriva celor care se dau prieteni si ne ataca pe la spate, putem gresi calea si sa dam de un drum infundat, care ne face sa ne intoarcem…
Fiecare dintre noi, avem cate un bilet de ordine, pentru a pleca din lumea pamanteasca, insa nu va conta cand, doar cum plecam si ce lasam in urma nostra.
Mereu isi va aminti cineva cu drag de noi, fiecare avem macar o persoana draga, insa daca am facut mai mult rau decat bine in viata, putem spune ca acea persoana a tinut la noi pentru ca, poate eram o fiinta….
Important in viata, este sa-ti pastrezi cumpatul, sufletul si inima , asa cum le-ai avut la aparitia pe lume…Calatoria prin viata, trebuie sa ne faca mai buni, sa ajutam pe cei din jur si mai ales, sa nu ne lasam mereu ajutati in detrimentul dreptatii, loialitatii, a adevarului…


Ziua buna ziua rea

01/10/2011

Toti ne dorim sa avem mereu zile bune, cand sa ne mearga totul din plin!
Dar atunci am avea o viata de vis, fara griji si poate nu am simti ca traim.
In viata fiecaruia avem momente bune, rele care ne marcheaza ziua.
Nu ar fi o problema sa avem o zi rea, dar partea proasta este cand aceste zile se tin lant.
Daca avem o zi proasta, trebuie sa fim optimisti. Pesimismul ne poate distruge. Nu trebuie sa ne marcheze momentele dificile, rele…trebuie sa stim sa trecem peste ele.
Daca stam, suferim, ne adancim in lucruri negative. Din fiecare lucru iesit prost, trebuie sa ramanem cu ceva, care sa ne ajute in viitor.
Trebuie sa trecem peste momentele dificile, chiar daca , pentru moment, suferim.
Sa nu uitam, ca avem si oameni care sa ne ajute, sa ne sprijine, dar sa nu ne lasam numai in baza lor. Oamenii mai si tradeaza din anumite interese, motive…Ne pot dezamagi.
Trebuie sa avem incredere in fortele noastre si in credinta.
Chiar daca avem o zi buna, zece rele, nu trebuie sa dejnadajduim. Fiecare are un destin care trebuie urmarit, implinit si vom descoperi ca intamplarile neplacute, au aparut pentru a ne intari.
Fiecare, isi face ziua, asa cum o are „montata” in mintea lui…Ce daca trece o pisica neagra prin fata ta? Poate esti avertizat ca trebuie sa fii atent la detalii in momentele ce vor urma…
Noi ne impunem, in mare masura, acele zile bune, zile rele…influentand si pe altii, uneori…