Noţiuni de mecanică la consumul de ulei al automobilelor

Presiunea uleiului este un parametru de diagnosticare cu un grad de informativitate mai mic. Dacă valorile sale sunt inferioare nivelului nominal, cum se întâmplă de cele mai multe ori, cauzele pot fi defectarea (uzura) pompei de ulei, de reglarea sau blocarea supapei  de reducţie a pompei, sorbul pompei de ulei înfundat, joc mare la lagărele şi fusurile arborelui cotit şi debielă, insuficienţa uleiului din carter, ulei supraîncălzit, ulei prea fluid sau diluat cu combustibil, conducte colmatate, manomentru defect. În acest caz continuarea exploatării motorului este legată de riscul iminent ale deteriorării tuturor organelor sale care sunt lubrifiate sub presiune. Dacă defectul se întâmplă fără posibilitatea tractării maşinii până la o staţie de intervenţie numai în cazuri limită se poate risca continuarea rulajului luând în considerare efectul regimului de exploatare a suprabilanţului energetic din sistemul de ungere. Aşadar, în cazul în care motorul acuză o reducere a presiunii lubrifiantului, numai în caz extrem şi pe o scurtă durată de timp rulajul poate continua la cele mai mici turaţii şi cea mai mică încărcare posibile ale motorului, adică la acele regimuri la care solicitarea termică a lubrifiantului este minimală.

Este posibilă atingerea unei presiuni superioare celei normale; în astfel de cazuri este vorba fie de utilizarea unui ulei mai vâscos decât cel necesar, fie de defectarea supapei de reducţie sau a manometrului, fie de înfundarea unor conducte. În ceea ce priveşte uzura uleiului, ea se apreciază prin intermediul vâscozităţii şi al procedeului petei de ulei. Măsurarea operativă a vâscozităţii se poate face cu densimetre comparative. Acestea conţin trei tuburi etanşe în care există două sorturi de ulei cu vâscozităţi diferite; în al treilea tub se introduce uleiul cercetat. După ce acest din urmă tub a fost obturat se aşteaptă o perioadă de timă în care se produce egalizarea nivelului tuturor eşantioanelor de lubrifianţi ţinând aparatul vertical.

Întorcând apoi viscozimetrul la 180 grade, se apreciază vâscozitatea după viteza de curgere comparativă în tuburi, după viteza de curgere comparativă în tuburi. O vâscozitate a uleiului cercetat mai mică decât limita admisă arată că motorul prezintă defecţiuni la sistemele de alimentare sau aprindere (filtrul de aer înfundat, pompa de benzină are scurgeri în carter, bujii care nu funcţionează corect, injectoare defecte); după cum o vâscozitate prea mare este indiciul unei funcţionări a motorului cu filtrul de ulei înfundat, rulaj susţinut multă vreme, la regimuri termice superioare, ulei cu norma de funcţionare depăşită, etc. Şi într-un caz şi în celălalt lubrifiantul trebuie înloculut deoarece deşi motorul este utilizabil, se socoteşte că starea sa tehnică este proastă; folosirea în continuarea, fără înlocuirea uleiului duce implacabil la căderea sa.

Analiza petei de ulei poate da unele indicaţii vagi privind gradul de uzură a uleiului din motor. Ea constă în picurarea unui strop de ulei pe o hârtie de filtru; după trei-patru ore picătura formează o pată circulară difuză a cărei coloraţie se compară cu pata etalon. Este locul să se precizeze că la motoarele turbosupraalimentate, starea tehnică generală a motorului este influenţată şi de ungerea grupului de supraalimentare, adică de gradul de etanşare a traseului şi de libera circulaţie a uleiului în şi din acest agregat.

Guest Post – Ovidiu D.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: