Călătorie cu autobuzul

După câteva zile obositoare, Vineri s-a gândit să-mi facă şi mie o vizită.

Fericit, m-am gândit şi eu să merg la rândul meu, într-o vizită, cu ocazia aniversării unui prieten.

Pentru început, normal trebuie să te hotărăşti să pleci… Cu greu, m-am hotărât, conştient, că a doua zi, totuşi era o zi liberă!

Pornind voiniceşte , ajung în staţia din zonă, pentru a lua un mijloc de transport în comun, spre destinaţia…finală.

Fiind pe înserat, normal, am ajuns în staţie, după ce autobuzul please. Privind orarul, descopăr că am de stat câteva minute bune…zeci…

Timpul trece, autobuzul vine. Reuşesc să-mi găsesc un loc retras, în spate fiind destul de “gol” autobuzul.

După o staţie de mers, descopăr vuietul din jurul meu. Un bărbat, ce stătea pe o banchetă mai în faţă, mormăia câte ceva în fiecare staţie, apoi sughiţa. Privindu-l am constatat că era doar uşor ameţit… probabil de la aer!

În faţa mea apare o figură împietrită cu mâna întinsă. Era un tânăr nebărbierit, care avea o pungă ciudată în mână. Se oprea pe la toţi, fără a spune ceva. La un moment dat se leagă de o fată, iar prietenul acestuia ripostează. Între timp, zboară nişte bidoane pe culoar, iar tânărul cu punga sare din autobus la prima oprire…

Brusc şoferul pună o frână, lucru care începe să devină o obişnuinţă în timp, deoarece două “frumuseţi” tocmai traversaseră, pe trecerea de pietoni, însă pe culoarea roşie…

Dacă tot am avansat cu această frână, mă aşez în spatele bărbatului ameţit.

O nouă staţie, unii urcă, un câine şi un bărbat coboară…

Cele care urcă , sunt reprezentante ale sexului frumos, motiv pentru care , cuget şi descopăr că sunt mai multe fete în autobuz decât bărbaţi…Deci bărbaţii se odihnesc, iar femeile petrec…

Ameţitul privind siluetele celor care urcaseră spune uneori “bună”. Îmi dau seama că nu este un salut, doar o constatare. Fetele îl privesc pe acesta, unele se uită cu priviri ucigătoare, altele zâmbesc, după care se aranjează pentru a fi mai cochete.

În faţa noastră, urcă o blondă cu un câţel căruia începe să-i spună poveşti…

O nouă staţie, o bătrână urcă alene, brusc blonda îşi dă seama că trebuie să coboare cu câinele, repezindu-se la uşă. Culmea, uşa se închide brusc la vederea ei. Apoi se deschide, iar frumoasa blondă scoate nişte adjective, adresabile unor fiinţe necuvântătoare, care categoric, au patru picioare…

În fine, trebuie să cobor, gândindu-mă, ce ciudată este lumea…

Este interesant, merită urmărit comportamentul omului.

Cobor. După mine, intuiesc că a urcat o femeie, deoarece, aud o vorbă…”bună”…

34 Si ea la plimbare

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: