În primăvara asta a sufletului meu

În primăvara asta a sufletului meu

Îmi deschid larg fereastra, respir şi arunc ce-i greu:

Dureri şi întristare, necazuri şi amar,

Boli, multă supărare, cuvinte în zadar,

Şi văicăreli aiurea, certuri, nemulţumiri,

Sentinţe ca securea, multe nepotriviri,

Ataşamente- lanţuri, idei preconcepute

Şi lacrimi ce sap şanţuri, pe suflet hâde cute,

Şi bârfele cu carul şi leneviri pe ales…

 

Afar cu ele toate, căci nu am de ales!

Ori eu, ori ele-n casă! Noi toate n-avem loc.

Să plece! Nu îmi pasă! Să intre al meu noroc

Şi sănătatea vină, iubirea de se poate,

Să fie doar lumină şi armonie-n toate!

 

Cu relele ce se întamplă? Mi le ia Bunul Dumnezeu.

Prin Binecuvântarea-I Sfântă uşor devine ce e greu.

Apoi tot El mi le întoarnă în chip de Îngeri puri

Care viaţă–n trup îmi toarnă deşi mi-s anii suri.

 

Rodica Matilda Miulescu,  Braşov, 30 octombrie 2016

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: