MĂRŢIŞOR

05/03/2017

Mărţişor,
Pământ şi cer sunt împletite-n tine
Tu ne transmiţi din veac în veac,
Nădejdea dacului în bine
Şi al îmbolnăvirii prea sfânt leac:

Lumina Sfântă ţi-este albul,
Cea care se arată la Ierusalim
Iar roşul este legătura cu pământul
Care ne îndrăgeşte şi din care ne hrănim.

De aceea te primim in prag de primăvară,
De aceea tuturor, cu drag, te dăruim
Tu ne spui tainic, azi, ca şi odinioară,
,,Ce minunat e că ne suntem,
Că laolaltă încă mai trăim!”

Profesor Rodica Matilda Miulescu
Braşov, 27 februarie 2016


În primăvara asta a sufletului meu

26/11/2016

În primăvara asta a sufletului meu

Îmi deschid larg fereastra, respir şi arunc ce-i greu:

Dureri şi întristare, necazuri şi amar,

Boli, multă supărare, cuvinte în zadar,

Şi văicăreli aiurea, certuri, nemulţumiri,

Sentinţe ca securea, multe nepotriviri,

Ataşamente- lanţuri, idei preconcepute

Şi lacrimi ce sap şanţuri, pe suflet hâde cute,

Şi bârfele cu carul şi leneviri pe ales…

 

Afar cu ele toate, căci nu am de ales!

Ori eu, ori ele-n casă! Noi toate n-avem loc.

Să plece! Nu îmi pasă! Să intre al meu noroc

Şi sănătatea vină, iubirea de se poate,

Să fie doar lumină şi armonie-n toate!

 

Cu relele ce se întamplă? Mi le ia Bunul Dumnezeu.

Prin Binecuvântarea-I Sfântă uşor devine ce e greu.

Apoi tot El mi le întoarnă în chip de Îngeri puri

Care viaţă–n trup îmi toarnă deşi mi-s anii suri.

 

Rodica Matilda Miulescu,  Braşov, 30 octombrie 2016


Poezie – Draga fata

19/11/2016

Cum aş putea pe soţul tău să-l critic

Când eu numai la şcoală eram abilitată acest gest să-l fac?

Ar însemna, de fapt, să mă autocritic

Căci el este oglindă a pădurii lumii, din care eu sunt numai un copac.

 

Totuşi dorinţa ta nu îmi dă pace

Şi nu vreau să te ştiu nemulţumită.

De aceea îţi mărturisesc că blogul lui îmi place

Şi că, citindu-l, am simţit că-l are şi pe ,,vino-ncoace”

Deci tu poţi să îi fii şi-n viitor soţia fericită.

 

Şi ca să te convingi că ce îţi spun nu-s vorbe-n vânt

Chiar îi trimit, de vrea, spre publicare,

Ce mi-a trăznit deunăzi prin gând.

Poate că poezeaua mea îşi va găsi şi la el căutare.

 

Dacă îi place şi o postează, îi foarte mulţumesc.

De nu, nu este nicio supărare.

Orice ar fi, eu îi doresc

Ca verbu-i ascuţit, tocindu-l, să tot crească din ce în ce mai mare.

 

 

Rodica Matilda Miulescu,

 

Braşov, 4 noiembrie,