Gafele lui Pătrățel

16/06/2017

Pătrățel revine în camera unde Gogoșar punea prăjiturile. Sare imediat, luând în fiecare mână cîte o prăjitură, din care mușcă pe rând. Gogonel privește mirat spre cei trei vecini ai săi. Maimuțel își apostrofează fratele:
– Mă faci de râs, Pătrățel. Sper că nu ai mâncat așa și la nuntă!
– Nu… acolo nu a mâncat, ca să-l încapă costumul – râde vecina Gogoșar.
– Unde găsești tu vecin atât de bun să te ajute mereu, Gogoșar?
– Păi…să caut?
– Nu…nu…ajung eu… – oftează Pătrățel, terminându-și prăjiturile.
– Mai ajuți, mai gafezi…
– Eh… – oftează iar Pătrățel.
– Cum așa? – întreabă Maimuțel
– Ce a făcut? – însistă Gogonel.
– Păi mi-a greșit invitația de nuntă a surorii mele – spune Gogoșar râzând. Noroc că am dat invitația la cei care nu cunoșteau bine personajele!
– Am greşit numele nașilor! Eh! Ai văzut că numele mirilor au fost în regulă ! – spune Pătrățel.
– Atât îți trebuia, să gresești numele surorii mele…te făcea varză cu făcălețul!
– Dacă greșeai numele mirilor, nu știau invitații ce caută la altă nuntă! Haha – râde Gogonel.
– Râzi…dar știi ce stresant a fost. Brr!
– La a ta cum va fi, întreabă Gogonel râzând!
– Ca la a ta – spune Pătrățel, iar Gogonel, aproape că se îneacă cu prăjitura.
– Bărbații greu se hotăresc – spune Maimuțel, privind spre Gogonel.
– Păi, femeile gătesc papa bun, fac servicii de calitate înainte de nuntă, apoi… gata! – spune Pătrățel, în timp ce prăjitura de pe masă, dispare cu farfurie cu tot, în mâna Gogoșarei.
– Da…Atunci să ne obișnuim de acum… Dacă nu sunt măritată, cu voi mă simt ca și cu o familie, deci, este ca și cum aș fi măritată!
Pătrățel face ochii cât cepele, Gogonel se uită la televizor, iar Maimuțel se prăpădește de râs. Gogoșar se uită amuzată la Pătrățel care nu știe ce să facă, învârtindu-se ca un titirez!

Pataniile lui Patratel

Patratel si Gogosar

Anunțuri

La beci …

11/03/2017

Pătrăţel intră repede în locuinţa lui Castravete. Se aşează pe primul scaun şi începe să vorbească repede, mult, aşa cum nu prea îi stătea în fire:
– Am văzut-o pe vecina.
– Pe…
– Gogoşar…Este tare elegantă. Oare unde merege?
– Păi pune-i o întrebare…
– Nu…Oare are un prieten? Am pierdut-o şi pe ea! N-am noroc niciodată – oftează Pătrăţel
– Dar când ai fost cu ea – se miră Castravete.
– Încă nu am fost, dar mi-am propus – oftează Pătrăţel.
Soneria de la uşă, se face auzită. Castravete porneşte în direcţia sunetului, deschizând larg uşa. În cadrul ei, apare Gogoşar, care priveşte zâmbitoare la cei doi vecini. Apoi se adresează, privind intens, spre Pătrăţel:
– Trebuie să merg în beci, să caut nişte lână, în valize. Mă însoţeşte cineva?
– Da…da… – sare Pătrăţel de pe scaun pornind spre ieşire.
– Da…du-te..poate sunt şoricei pe acolo – spune Castravete.
Gogoşar o porneşte agale spre lift, urmată de Pătrăţel. Urcă în ascensor şi coboară la parter. O pornesc spre beci. Pătrăţel aprinde lumina şi o merge înainte, urmat de Gogoşar. La un moment dat, ea se opreşte:
– Beciul meu este în stângă…nu în dreapta.
– Da…da…Aici este?
– Da.
Pătrăţel ia cheia din mâna vecinei, descuie şi intră , aprinzând lumina. Se uită în jur, timp în care Gogoşar începe să caute prin valize. Pătrăţel priveşte atent în jur. Apoi îşi aduce aminte motivul pentru care se află acolo şi începe să o ajute pe Gogoşar. Îi ţine valiza, astfel încât ea să-i studieze conţinutul. Începe să caute, moment în care se aude sunetul telefonului mobil a lui Pătrăţel, concomitent cu o săritură a ei, în braţele lui Pătrăţel. Amândoi se sperie, Gogoşar de sunetul telefonului în liniştea locului, iar Pătrăţel, de îmbrăţişarea neaşteptată a vecinei. Gogoşar oftează, desprinzându-se de Pătrăţel şi continuă să caute, oferindu-i mai multe ghemotoace lui Pătrăţel, care le îndeasă în buzunar, în timp ce acesta vorbeşte la telefon.
– Te aştept mâine la ziua nepotului
– Îhi.
– Să vii pe la cinci.
– Îhi.
– Să nu iei haine pentru el.
– Îhi.
– Te sun mâine. De câte ori spui îhi, ştiu că nu eşti atent, dar spui ceva ca să nu taci.
– Îhi…Poftim?
– Vorbim mâine, frăţioare.
Pătrăţel termină convorbirea uitând deja discuţia. Gogoşar îi arată ceva pe jos. Pătrăţel se uită, se sperie şi fuge, urmat de cele două chestii de pe jos. Se uită atent, răsuflă uşurat, sub privirile uimite ale vecinei:
– Credeam că sunt şoricei…Nu am văzut că sunt bucăţi din ghemotoacele de lână din buzunar….căzute…..
Imagine0142

 

Pataniile lui Patratel

Patratel si Gogosar


Bijuteriile, soluţii la îndemână!

07/08/2016

Gogonel intră buluc peste Pătrăţel, care-şi savura cafeaua de dimineaţă:
– Salut!
– Salut, vecine. Vrei o cafea?
– Nu…vreau informaţii!
– A… spor la găsit!
– Nu…nu… Sora ta e acasă?
– S-a dus la vecina.
– Mda…Eu vreau să iau cuiva, un cadou inedit…
– De nuntă?
– Nu, vai! De ziua de naştere persoanei.
– Ia nişte vin…
– Este femeie.
– Speram să fiu eu….
– Când vine vremea, la tine, o să ţin cont.
– Dacă este femeie, ia nişte bijuterii din argint.
– Dar nu sunt scumpe?
– Depinde ce vrei, cât vrei. Dacă îţi place de ea, cumpără-i o inimioară.
– Da… un lănţişor de inimioară!
– Da…da… Şi când este ziua ei?
– În curând.
– Da.
– Mersi. Am plecat. Să nu le zici nimic la fete, că râd de noi! Să nu mă vadă când dispar să cumpăr…
– Bine…bine… Dar le poţi comanda online, cu livrare acasă!
– Da… ai dreptate – spune Gogonel dispărând din locuinţă.
Pătrăţel mai soarbe din cafea şi ochii îi cad pe calendar:
– Auăleo! Peste două zile este ziua Maimuţelei! Trebuie să iau ceva. O uimesc cu o bijuterie handmade! Dar… nu colier cu inimioară, că…. parcă văd că primeşte aşa ceva…. de la Gogonel?!
Pătrăţel o porneşte spre calculator şi începe să caute… După câteva secunde, trimite o comanda şi satisfăcut, privind imaginile de pe ecran, îşi desface o bere!


Acoperişul verde a lui Pătrăţel

23/07/2016

Pătrăţel deschide un ochi. Îl închide şi-l deschide pe celălalt. Îl închide apoi ii deschide larg pe amândoi! Sare din pat direct în uşă, lovindu-se uşor la cap:
– Îmi vine mintea înapoi!
Se uită la ceas şi repede se îmbracă pornind în fugă la vecinul Gogonel. Acesta nu apucă să spună ceva, că Pătrăţel îşi lipeşte nasul de fereastră. Gogonel se freacă la ochi şi se apropie de acesta, privind la rândul său, pe geam. Face ochii mari şi se freacă din nou la ochi:
– Ce se întâmplă!
– Ştii că Gogoşar mereu se întrista când se uita pe geam, văzând garajul meu dărăpămat!
– Da…da… Dar unde-i maşina…şi acoperişul! – întreabă mirat Gogonel.
Între timp, pe uşă apare vecina Gogoşar, cu sufletul la gură:
– Pătrăţel! Mi-a zis sora ta că eşti aici… Cineva îţi demolează garajul!
– Da.
– Cine? – întreabă Gogonel
– Dar de ce?
– Nu ai plătir taxa de parcare? – întreabă Gogonel.
– Nu…adică da…adică am plătit! – susţine Pătrăţel
– Nu înţeleg…
– Nici eu… – aprobă Gogoşar.
– Îmi pun un acoperiş verde– spune fericit Pătrăţel.
– Păi…nu puteai să-l vopseşti verde! – se miră Gogonel.
– Verde…hm…ca natura…. – gândeşte vecina Gogoşar. Scuze că am intrat aşa la voi, dar credeam că-ţi fură maşina!
– Nu…nu…
– Dar de ce au pământ? – întreabă Gogonel privind intens pe fereastră.
– Păi este acoperişul verde,
– ?!
– Compania care-mi face acoperişul se ocupă din anul 2003 de peisagistică, de amenajări de spaţii verzi.
– Adică faci grădină pe acoperiş? – întreabă Gogonel. Putem roşii pe acolo!
– Ai glume în program? – face pe supăratul Pătrăţel.
– Dar nu devine greu acoperişul? Nu te plouă? Schimbi plantele în fiecare anotimp?
– Nu, Gogonel! Sunt uşoare, nu necesită modificări de structură. Retenția apei pentru nevoia vegetației se face la nivelul stratului de drenaj. Plăcile de drenaj reţin 10 l apă/m² şi se întinde doar un substrat subțire de 60 mm. Plantele sunt alese astfel ca să facă faţă oricărei temperaturi, anotimp.
Gogoşar priveşte uimită la Pătrăţel. Gogonel aplică uşor palma pe capul lui Pătrăţel:
– Nu are febră. Hm! Dar deştept esti!
– Aşa am fost mereu dar nimeni nu m-a văzut… – oftează Pătrăţel. Vezi, o să ai o privelişte mirifică, de pe balcon Gogoşar.
Gogoşar rămâne fără grai, descoperind că vecinul ţine mult la ea…cine ştie… Pătrăţel o porneşte fericit, spre apartamentul său. Gogonel spune:
– Ar trebui să facem în faţă blocului o terasa verde !
Pătrăţel ajunge în camera lui, auzind cum sora lui o porneşte spre Gogoşar. Zâmbeşte:
– Cine caută găseşte! Uneori trebuie să ai noroc…
Pătrăţel îşi deschide calculatorul, intră şi vede pagina salvată, al cărui cuvânt cheie fusese: acoperiş cu flori…


Pentru orice există o soluţie

02/07/2016

Maimuţel deschide uşa apartamentului vecinei Gogoşar. Gogonel a ajuns deja acolo, stând în fotoliu. După ce intră, Gogonel se uită la ea, apoi priveşte în spatele ei, căutând din priviri:
– Unde este fratele tău, Maimuţel?
– Pătrăţel a plecat. E trist.
– Ce a păţit – întreabă Gogonel?
– E bolnav? I-am zis să se îmbrace că vremea e schimbătoare! – spune atot-ştiutoarea Gogoşar.
– Nu… E bolnav de tristeţe!
– !?
– Da. Ieri s-a uitat la un meci, se agita şi şi-a spart cana de cafea.
– A pătat covorul – întreabă Gogoşar?
– La ce meci s-a uitat – întreabă Gogonel.
– Eh… nu ştiu… Dar era cana primită de la mama lui. Stătea şi se uita… parcă plângea. Nici rezultatul la meci nu-l mai ştie.
– Of.. căni mai sunt…
– Dar era una personalizată. Nici cafea nu a băut azi, deşi are o grămadă de căni!
– Rezolv eu – spune Gogoşar.
– Cum? – întreabă Maimuţel
– Lipeşti cana – întrebă Gogonel.
– Nu a găsit toate bucăţile – spune Maimuţel.
– Există o soluţie!
– Care Gogoşar! Hai, că mi-e dor de Pătrăţel! – spune trist Gogonel.
– Abia ieri v-aţi despărţit!
– Dar o zi fără Pătrăţel, sau fără voi fetele, e ca o mâncare fără sare!
– Wow… Ce artist eşti.
– Mereu am fot talentat… la vorbe.
– Da…da… – râde Gogoşar de el.
– Ce soluţie ai? – întreabă Maimuţel.
– Acidă sau bazică – întreabă Gogonel, care este ignorat.
– Magazin de căni – spune după câteva secunde şi… taste, Gogoşar
– Corect, Trebuie să existe…. – susţine Gogonel. Căni, categoric, găsim!
– Da…Da…Dar el avea una specială…
– Păi, căutăm cană de cafea specială!
– Una personalizată.
– Da, uite nişte căni amuzante
– Da…aia cu fotbal este ideală – susţine Maimuţel.
– Da…da… – aprobă fericit Gogonel, care priveşte imaginea pe ecran apoi se retrage în fotoliu, pornind televizorul.
– Iar o cană cu literatură, pentru Gogonel, că tot vorbeşte ca din cărţi – sopteşte Gogoşar, Maimuţelei care zâmbeşte, complice….

Pătrăţel intră în Super-market. Îşi ia un coş… dar renunţă la acesta. Intră cu mâinile în buzunar. Trece pe la raionul de alimente. O fată frumoasă îl îmbie cu o nişte bucăţele de salam:
– Poftiţi să vedeţi….
– Este bun?
– Încercaţi…gustaţi….
– Mda… – gustă Pătrăţel o bucăţică, atât de mică că nici nu o vedea.
– E bun, nu?
– Nu am simţit. Era mică.
– Mai serviţi una.
– Mda… Tot mică – susţine Pătrăţel. Acesta este salamul – zice Pătrăţel arătând spre un salam început.
– Da.
– Bine. Îl iau pe tot, să-mi dau seama de gust!
Pătrăţel ia bucata de salam, muscă din ea, pornind spre alt raion. Fata este uimită şi rămasă fără produs, deci şi fără treabă, strânge farfuriile.
Pătrăţel înfulecă din salam şi se opreşte la cosmetice. Acolo sunt mai multe femei care miros diferite parfumuri. Pătrăţel îşi termină mâncarea şi începe să ia câte un parfum. Se parfumează. Ajunge în zona cu creme. Vede că pantofii lui sunt cam … şi ia crema de pantofi, neagră, aranjându-şi încălţămintea.
Se deplasează în zona de căni. Se uită în jur, priveşte şi oftează. Pleacă trist. La casa de marcat, spune supărat, casieriţei care-l privea întrebătoare:
– Nu aveţi o cană ca lumea….Of!

Pătrăţel adună cioburile de la cană. Nu se potrivesc. Sare speriat de apelul telefonic. Răspunde:
– Da.
– Hai să mă ajuţi, Pătrăţel.
– Bi… Of, a închis, Gogoşar.
Pătrăţel o porneşte pe scări, spre vecina. Gogonel stă în fotoliu, urmărind un meci. Maimuţel se mişcă stânga- dreapta. Gogoşar îi arată o cutie lui Pătrăţel:
– Deschide-o!
– Pentru asta m-ai chemat să te ajut?! – întreabă mirat Pătrăţel. Bine…O deschid şi plec…că…Wow! O cană super!
Pătrăţel sare într-un picior, ţinând fericit cana în braţe, ca şi cum ar fi regăsit un vechi prieten. O sărută pe Gogoşar, apoi dispare…
Fetele se uită mirate după el. Pătrăţel revine. Are cana plină de cafea:
– Am nevoie de o cafea. Cum de ai făcut cafea Gogoşar, că tu bei ceai! – se miră Pătrăţel. Eşti ca o mămică!
Pătrăţel o strânge în braţe, apoi se aşează în fotoliu, mărind sonorul televizorului, devenind atent la meci. Gogonel, tace, sorbind un ceai, din cana primită cadou de la fete….


La plimbare

31/01/2016

Peisajele se derulează cu încetinitorul prin faţa călătorilor. Frunzele dansează sub adierea vântului.
Gogoşar şi Maimuţel privesc pe geamul maşinii conduse de Pătrăţel. Gogonel asistă pasiv la cele din jur. Pătrăţel îşi pierde atenţie, gândurile călătorind la rândul lor, undeva departe. La un moment dat, este trezit din visare de o palmă peste cap, dată de sora lui, Maimuţel:
– Opreşte! Ce fain este la cascadă. Să facem, poze!
Pătrăţel frânează brusc. Fetele sar din maşină, alergând spre cascadă. Gogonel le urmeazî tacid. Pătrăţel o ia şi el, agale, chemat de fete, vesele, pentru a face poze. Pătrăţel se uită la ceas, bombănind:
– Dacă ne tot oprim atât, ajungem într-o săptămână acasă…
Pătrăţel ajunge lângă fete şi se trezeşte pe jos. Maimuţel, în joacă i-a pus piedică. Gogonel începe să râdă, iar Pătrăţel se ridică enervat de pe iarbă:
– Voi aveţi probleme…
– Da, ne place natura – strigă Gogoşar care se învârte în cerc.
– Aer curat – susţine Gogonel.
– Da…da… – se bucură Maimuţel.
– Of… Nu avem semnal… – constată Pătrăţel privindu-şi telefonul.
– Las că ai destul acasă – spune Gogoşar. Să facem poze!
– Da..da…
Pătrăţel face poze prietenilor săi, apoi pune aparatul foto pe o extensie, intrând toţi patru în cadru. Îşi fac diverse poze, iar Pătrăţel spune:
– Să mergem… Să ajungem acasă, ca să beau şi eu o bere, azi, nu mâine!
– Haha…
– Uite o bere – întinde Gogoşar o doză.
– Rămânem aici ?– întreabă Pătrăţel.
– Dacă vin urşii? – întreabă Maimuţel.
– Este fără alcool – spune Gogonel citind eticheta de pe cutie.
– Of.. – spune Pătrăţel, deschizând berea şi savurând-o.
După zece minute, o pornesc spre maşină. Se aud nişte zgomote ciudate. Maimuţel se sperie puţin, iar Gogoşar se gândeşte la urşi. Pătrăţel râde de ei:
– Dacă vine ursul, îl rugăm să se aranjeze ca să facă poze cu noi!
– Tu ai băut şi altceva în afară de berea fără alcool? – întreabă Maimuţel.
– Da.. Uite ursu! – strigă Pătrăţel, alergând în maşină, urmat şi de ceilalţi.
Ajunşi în maşină, cei trei pasageri privesc afară, apoi la Pătrăţel:
– Unde e?
– Cine?
– Ursul – spune supărat Gogonel.
– Cred că la zoo… – râde Pătrăţel. Măcar aşa v-am urcat repede în maşină! Haha!
Pătrăţel se chinuie să pornească maşina, dar fără succes.
– Nu merge!
– Lasă glumele!
Pătrăţel încearcă din nou să-şi pornească maşina dar aceasta refuză cu încăpăţânare, dar nimeni nu-l mai crede. Pătrăţel iese din maşină, mergând la capotă. Se uită pe acolo dar … parcă era felul patru!
Gogoşar apare lângă Pătrăţel. Acesta îi arată anumite chestii, de sub capotă, ridicând din umeri. Maimuţel se pregăteşte să sune un prieten:
– Nu e semnal!
– Asta am zis şi eu mai înainte – susţine Pătrăţel.
– Aici esteeee – strigă Gogonel, cocoţat într-un copac, aflat la câteva sute de metri.
Pătrăţel şi compania aleargă spre copacul salvării. Pătrăţel strigă:
– Net ai?
– Da.
– Caută după piese auto online.
– Da. Am găsit. Uite un site auto… Auto Auto…..
– Da. Caută ceva date de contact.
– Are un stoc mai mare decât în magazinele tradiţionale sau service-uri.
– Da, ştiu. Au şi preţuri mai mici cu până la 70% şi poţi plăti în rate fără dobândă.
– Şi livrează în 24 de ore, fără să te deplasezi acolo!
– Da… Contactează-i că au consultanţă profesională. Tu stai aici, eu merg la maşină, iar fetele rămân între tine şi mine. Comunicăm aşa… – atât spune Pătrăţel alergând spre maşină.
Fetele se conformează, Gogonel discută cu tehnicanul de la firma de piese auto, trasmiţând informaţiile la fete, ca să ajungă la Pătrăţel.
După un timp, interminabil pentru unii dintre ei, maşina porneşte. Pătrăţel, satisfăcut, se urcă la volan, porneşte maşina şi asteaptă prietenii, care vin fuga-fuga.
Cei patru o pornesc spre casă. Pătrăţel spune:
– Trebuie să comand piesa pentru maşină.
– Vine în 24 de ore – spune Maimuţel.
– Deci putem merge şi poimâine în excursia programată – se bucură Gogoşar
– Dar costă – spune Pătrăţel.
– Este mai ieftin ai zis, o plăteşti în rate – susţine Maimuţel spre îngrijorarea lui Pătrăţel care-şi dă seama că uneori vorbeşte prea mult.

Mai multe aventuri Cu patratel si prietenii…aici!


Comoditate

31/01/2015

Gogoșar se întoarce cu privirea spre intrarea în sufragerie, atrasă de un zgomot neobişnuit. Pe ușă își face apariția un scaun, urmat de Pătrățel. Gogonel apare în urma lor, privind mirat, când la gazdă, când la musafirul cu scaun.
– Plimbi scaunul ca să fii un om cu scaun la cap? – întreabă Gogoșar
– Nu….
clic pentru continuare