Banul – ochiul dracului

20/08/2016

Banii – marfă de schimb.

P6240136

Banii au ajuns să ne conducă viaţa.
La noi, toată lumea aleargă să facă bani. Unii se ocupă de afaceri, petrec zile şi noţi în agonie şi extaz. Ajung să nu se mai bucure de bani, şi doar de modul de a-i face. O afacere de multe ori este o chestiune în care cineva pierde şi altul câştigă. Uneori se poate ajunge la o înţelegere profitabilă pentru parteneri.
Omul de rând munceşte mult, pentru a aduna bani. La început pentru traiul obişnuit, apoi pentru plăceri, la urmă chiar pentru lux. La un moment dat munceşti prea mult, uneori câştigi puţin…
Cei care muncesc mult, câştigă destul dar vorba aceea : time is money! Timpul aduce bani dar , se reduce timpul…ai bani dar poate nu ai timp să-i cheltuieşti!

Bani 2

Poţi face bani, dar timpul care-l petreci cu cei dragi, este tot mai mic…. Ajungi să-ţi vezi părinţii, familia, copiii tot mai rar. Până în ziua în care ei părăsesc lumea, sau poate chiar tu te îmbolnăveşti şi banii nu pot rezolva problema!
La noi, suntem obişnuiţi să muncim mult pentru puţin….
Banii nu aduc fericire, însă pot contribui într-o anumită măsură la realizarea unei vieţi mai bune, şi poate nişte fărâme de fericire….
Cu cât ai bani mai mulţi, cu atât vrei mai mult…ajungi să iubeşti banii, să te dedici lor…să devină chiar un scop prea mare în viaţă…
Viaţa trebuie trăită, să ne conducem în ea, de sentimente, dorinţe şi cu …sufletul!
Nu trebuie lăsată viaţa să treacă, sau noi să trecem prin viaţă…ca raţa prin apă!
Trebuie să fim utili, şi pentru alţii, chiar dacă prin afaceri putem ajuta alte persoane.


AURA ZIlei

25/07/2015

 

SAM_4169Dimineaţa, când avem timp, privim cerul şi ne gândim la ceea ce ne rezervă noua zi.

Am auzit de multe ori zicându-se : „aura zilei pare favorabilă”…

Aura, este definită ca un câmp energetic  care înconjoară şi interferează cu corpul nostru fizic şi nu poate fi percepută vizual de majoritatea oamenilor.

Deci noi, prin câmpul nostru energetic ne înfluenţăm atât ziua respectivă cât şi restul zilelor, fără a depinde în mare măsură de altceva.

Dacă pornim într-o nouă zi, optimişti şi măcar cu un început timid de bună dispoziţie, vom descoperi că ceea ce ni se părea un adevărat dezastru este doar un mic incovenient.

Trebuie să fim pregătiţi psihic , fizic şi neapărat mental pentru a începe să credem în noi înşine, fără a ne baza mult pe cei de lângă noi.

Dacă suntem hotărâţi de la început în ceea ce dorim, jumătate din treabă este ca şi făcută, deoarece nu mai trebuie să bâjbâim, să ne lăsăm duşi de val….

Deci aurul nostru este propria aură care ne conduce paşii şi ne îndrumă.

Trebuie să deţinem aura pozitivă, pentru a parcurge etapele vieţii în sensul dorit.

Fiecare dintre noi avem câte o aură, chiar dacă nu ne numim AURA!


Călătorie de vis

23/08/2014

Viaţa de multe ori ne oferă diferite oportunităţi, schimbări, uneori chiar radicale. De puţin timp, am conştientizat cât de importantă este o ieşire în mijlocul naturii, chiar şi pentru câteva ore, petrecute departe de tumultul oraşului.
Să pleci într-un mini-concediu în mijlocul naturii, este ceea ce poate fi cel mai sănătos, revigorant şi relaxant lucru de realizat.
De curând, împreună cu prieteni şi familie am pornit pe cărările patriei. Scopul propus, a fost mai mult decât atins.
Ne-am oprit la poalele cascadei Bâlea. Am parcat maşinile, la bază şi am privit minunăţiile din jur. Telefericul trecea pe deasupra noastră, parcă invitându-ne să-l urmăm. Bineînţeles că am avut poftă de mâncare şi ne-am odihnit în căsuţa noastră de mai jos.

Unul dintre vecini noştri, avea un echipament kaki , care se integra perfect în zonă. Natura a fost darnică cu noi.
A doua zi am urcat pe jos până la cascadă unde am admirat peisajele şi am făcut poze, am servit masă şi ne-am relaxat.

447 Cascada razvratita

Dimineaţă avusesem un mic incident cu căsuţa, care începusem să o desfac iar din neatenţie aceasta a fugit purtată de vânt, dar am recuperat-o în timp util, cu ceva efort fizic însă…  . Din acel moment, ne-am decis să mai rămâneam o zi pe acolo.
Următoarea zi am fost la Lacul Bâlea unde ne-a întâmpinat zăpada, semn că avem şi un asemenea anotimp la noi în ţară.

292 Zapada

Ultima zi, am mers pe Transfagaraşan, admirând încă o dată, resursele şi minunăţiile ţării noastre.

192 Transfagarasanul

Călătorind cu cortul, suntem ca nişte melci care-şi duc casa în spinare….Acum înţeleg de ce există atâţia melci…. sunt sănătoşi în mijlocul naturii!
Călătoria a fost scurtă dar ne-am hotărât ca în fiecare week-end să „evadăm” în natura pentru a ajunge să ne cunoaştem propria ţară. Numai călătorind vedem cât de bine este la noi, dacă avem grijă să păstrăm ceea ce avem. Nu trebuie să facem nimic, natura se protejează singură, noi trebuie doar să păstrăm ceea ce avem.
Dacă am călători în fiecare week-end în câte o zonă din ţară, mai apropiată de localitatea noastră, am fi câştigaţi din toate punctele de vedere. Dacă week-endul este unul prelungit, putem călători la distanţe mai îndepărtate, luând căsuţa cu noi!
Să ne distrăm, să ne trăim viaţa din plin!
Viaţa merită trăită la maxim!


OMUL SCHIMBĂTor

20/06/2014

Bărbatul aruncă o privire spre camera copilului. Acesta reușise să adoarmă după mai multe zile și nopți cu febră. Soția era la servici iar el trebuia să se ocupe de casă. Își toarnă un pahar cu apă, după care o pornește spre locul său de fumat, luând pachetul de țigări fără filtru.

Iese pe balconul de la etajul unde locuia. Îl vede pe vecinul său :

–          Salutare vecine! Ce faci?

–          Am probleme cu o țeavă. Încerc să o repar. Dacă nu reușesc aștept instalatorul.

–          Te ajut eu vecine!

Hotărât, bărbatul își urmează vecinul. Intra amândoi în bucătărie, unde soția gazdei schimba ligeanul care se umpluse cu apa ce curgea de la țeavă. Cei își suflecă mânecile de la cămăși și încep să presteze munca pentru care se pregătiseră.

După câteva minute, treaba este rezolvată. Bărbatul se ridică dând să plece. Vecinul îl întreabă:

–          Cât mă costă! Mulțumesc mult!

–          Nimic. Sănătoși să fim!

–          Oricând vecine, te voi ajuta…. În viață ne facem timp și pentru alții!

Anii trec, vremurile se schimbă.

Bărbatul stă în fața televizorului și-și stinge țigara în scrumiera plină. Mai soarbe o înghițitură de bere aruncând doza în găleata special amenajată. Se gândea la copilul său, care petrecea prea mult timp în baruri, fiind o problemă pentru el. Se aude soneria de la ușă. Oftând bărbatul o pornește agale spre ușă. În pragul ei apare vecinul:

–          Salutare vecine! Mă ajuți să mut niște mobilă…

–          Nu…am probleme și nu pot. Nu am timp că viața este agitată.

După aceste vorbe, bărbatul închide ușa fără a mai saluta. Vecinul pleacă dezamăgit.

Aceleași personaje, același context dar atitudinea diferă.

Vremurile se schimbă iar oamenii au percepții diferite.

Într-o perioadă de timp, omul gândește într-un fel, iar peste o vreme, gândește în alt fel.

Păcat că nu suntem la fel de săritori și buni cu cei din jur, mereu.

Dar acest handicap, care se reflectă în timp, se poate schimba, dacă vrem!

Nu trebuie să fim atât de drastic să ne schimbăm, pe durata călătoriei prin viață!

447 Cascada razvratita


dezaMAGIE

14/06/2014

DSC00671Toţi trecem prin diferite stări, sentimente, etape de viaţă şi conştiinţă…

Dintre acestea, nu poate lipsi…dezamăgirea!

Ce este dezamăgirea ?

Acesta este cel mai crunt şi crud sentiment.

Când crezi în ceva sau în cineva, iar acel lucru, ori  persoană, nu se ridică la aşteptările dorite de tine, esti dezamăgit…

Dacă esti dezamăgit de viaţă, te poţi implica mai mult în ea, să prinzi încredere în tine şi să poţi schimba această situaţie.

Dezamăgirea provocată de situaţii inedite, neaşteptate le poţi depăşi ştiind că viaţa are momente bune şi momente rele.

Dezamăgirea provocată de oameni este cea mai grea, mai ales dacă îţi sunt prieteni, este chiar dureroasă. Dar gândeşte pozitiv, oricând poţi găşi şi persoane la care nu te gândeai, care să te ajute când te astepţi mai puţin.

Dacă esti dezamăgit de familie…. află motivele…familia nu te părăseşte la greu, sunt alături de tine necondiţionat.  Poate greşeala , că trebuie să fie o greşeală, este la tine….

Pentru o persoană, cel mai grav este, dezamăgirea de sine.  Gândind pozitiv, reflectând la problemă, se poate redescoperi încrederea în sine.

Dezamăgirea îşi taie aripile, te scufundă în tristeţe.

O persoană dezamăgită îşi pierde încrederea, intră în panică.

Deziluzia este prezentă, dar şi acest sentiment, trăire sufletească, face parte din viaţă. Lăsând trecutul, se poate privi optimist în viitor!

Dacă ai fost vreodată dezamăgit, ştii cum este şi la rândul tău, şi ai mai multă grijă, să nu dezamăgeşti pe alţii!


GLOBalizarea

06/06/2014

216 Plaja dimineata la orele 10

Toţi cunoaştem într-o oarecare măsură globul pământesc. Normal, pe acest glob, ne regăsim şi noi, românii.

Când mă gândesc la globul pământesc, imediat ajung la ….globalizare.

Ce este globalizarea? Cum este percepută?

Nu există o definiție concretă a globalizării într-o formă universal acceptată, definitivă.

În cadrul globalizării sunt incluse o mulţime de procese complexe, atingând domenii diverse şi vaste ale societății.

Mai nou, termenul de globalizare este folosit la descrierea schimbărilor în societăți și mai ales în economia mondială ( cu răsfrângeri asupra economiei naţionale ), care rezultă din comerțul internațional, cultură, investiţii

Pe vremea comunismului, se susţinea ideea ca toţi oamenii să fie egali, să fie la fel plătiţi, îmbrăcaţi, învăţaţi şi hrăniţi.

Acum, dacă privim în perspectivă, vedem că şi capitalismul, aşa zisă libertate, ne duce tot în acea direcţie. De ce? Săracii vor avea sanşe mai puţine, lumea va fi divizată, în foarte bogaţi şi foarte săraci.

Cei bogaţi, se vor întrece în investiţii şi petreceri, rivalitate şi investiţii comune, un fel de globalizare…

Cei săraci îşi vor permite puţine lucruri, comune cu cei de seama lor, devenind parteneri globali…..

Mentalităţile încep să se schimbe, să fie la fel….

Viaţa şi lupta pentru existenţă pe de o parte, iar bogaţia, faima şi altele…pe cealaltă parte, ne împing încet spre globalizarea finală…

Haosul cu care ne confruntăm astăzi derivă din faptul că, pornind de la dezvoltarea tehnologică și economică omul este supus anumitor criterii de existenţă….

Vom ajunge astfel ca, oamenii atât de diferiţi să fie atât de asemănători….

Însă trebuie să gândim, fiecare cum e mai bine şi să ne folosim  matematica minţii….


PRIVInd de sus

24/05/2014

Un manager important al unei firme celebre priveşte de la înălţimea biroului său exclamând:

–              Ce puternic sunt. Toate lumea este la picioarele mele. Îi privesc ca pe nişte gângănii. Doar cu privirea îi pot strivi!

 

Un bărbat priveşte încruntat pe cel care se opreşte în faţa lui:

–              Bună ziua!

Se mai uită o dată, după care, fără să scoată vreo vorbă îşi îndreaptă privirea spre Cer, plecând. Cel care salutase, îl priveşte, interzis.

 

O frumoasă domnişoară, îmbrăcată sumar, stă la bar. Priveşte în jur, în timp ce soarbe din băutura ei. Aruncă o privire în jur, căutând o “victimă” care să-i plătească consumaţia. De ea se apropie un tânăr, îmbrăcat mai sărăcăcios, dar decis:

– Bună….

– Bun ar fi să dispari de aici!

– Dar…

– Nu eşti genul meu! Ce maşină ai?

– Nu am…

– Câţi bani ai în cont…

– Păi…

– Nu vezi că nu eşti de mine? Nu-ţi vezi lungul nasului?

Tânărul se retrage trist, moment în care, lângă fată apare un bărbat gras, atât fizic cât şi la portofel. Domnişoara zâmbeşte săgalnic….

 

Unii se cred mai presus decât cei din jurul lor. Dar bogăţia, mândria, banii, frumuseţea …. uneori pot fi trecătoare.

O firmă poate da faliment şi poţi cădea vertiginos de la înălţime. Mergând cu “nasul” pe sus, poţi cădea în mocirla vieţii, murdărindu-te. Azi poţi fi frumoasă dar aceasta nu este veşnică, poate apare o altă frumuseţe cum ai fost tu, în inima celui pe care l-ai cucerit acum!

 

Nimeni nu este mai presus ca ceilalţi şi nimic nu este veşnic!

Fiecare persoană, are propria lui valoare.

Nimic nu este etern, chiar dacă uneori aşa pare!

 485 Inca un elicopter

 


inDEPENDENŢA OMULUI

30/11/2013

SAM_4638

Oamenii au luptat din cele mai vechi timpuri, până în prezent pentru a-şi obţine şi consolida independenţa.

Acum se presupune că suntem într-un fel sau altul, independenţi, liberi.

Dar este aşa? Mereu depindem de alţi oameni, de lucruri, de timp….

Câteodată astepţi să te întâlneşti pentru a pleca undeva cu cineva, care şi-a programat această întâlnire după un anumit criteriu, fiind obligat să rezolve alte probleme dependente de alţi oameni.

Oamenii mereu depind de locul de muncă, de alte persoane, de evenimente şi de alţi factori de mediu.

Indiferent că este un om simplu sau un afacerist, omul depinde de ceilalţi. Nu poţi obţine profituri fără a depinde de beneficiarii afacerii, nu poţi cîştiga o leafă dacă firma nu produce….

Nu poţi trăi în armonie cu familia dacă nu s-ar implica toţi membrii ei în prosperitatea ei, atât cât este…. şi cât se poate….

Depindem unii de alţii, conştienţi sau nu, deci trebuie să supravieţuim împreună, să punem suflet în ceea ce facem, atât pentru noi cât şi pentru cei din jurul nostru.

Azi nu, mâine poate….descoperim că de sprijinul acordat cuiva, depindem şi noi într-un viitor apropiat.


NESIGURANŢA siguranţei

06/10/2013

Pisica se uita din pomViaţa este grea în general, iar de multe ori, noi înşine ne-o îngreunăm.

De multe ori, nepăsarea ne distruge, atât pe noi, cât şi pe cei de lângă noi.

Dacă vedem că apar situaţii neprevăzute pentru anumite persoane, dacă vedem de exemplu hoţi care-şi exercită meseria în faţa noastră, trebuie să luăm atitudine. Nepăsarea noastră de azi, pentru alţii, se poate transforma, în timp, în nepăsarea altora pentru problemele noastre.

Vorbele de genul: „nu te lega la cap dacă nu te doare”, sau „ de ce să bei apă dacă nu-ţi este sete…” nu-şi au rostul….

Aşa cum ceea ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face, aşa ar trebui, ca şi ceea ce tu nu vrei să păţeşti, altuia nu lăsa să i se întâmple!

Din păcate sistemul încurajează prea mult acest lucru. Dacă totu ce duce spre nepăsare, provoacă haos, se pot face multe afaceri ilegale.

De un lucru putem fi, siguri….avem o mare nesiguranţă, în existenţa…siguranţei noastre.

Nu suntem în deplină siguranţă nicăieri :  acasă, pe stradă, pe carosabil….

Vorba aceea, că cine fură azi un ou, este încurajat, ca mâine să fure un bou….

De asemenea, delăsarea de azi pe mâine, sau a problemelor comune spre rezolvare doar a anumitor persoane, ne împing de multe ori spre zone periculoase şi distrugătoare ale valorilor omeneşti.

Dacă toţi oamenii ar lua atitudine împotriva răului, problemelor, multe necazuri s-ar distruge de la „rădăcină”. Acest fapt ar însemna ca toţi oamenii, să fie cu adevărat ceea ce sunt, adică fiinţe cugetătoare, care să fie ca o trestie , care se îndoaie la vânt dar nu se rupe!

Să încercăm, să ne recâştigăm adevăratele valori care caracterizează fiinţa supremă, OMul.


PRIMul pas

15/08/2013

După o perioadă mai îndelungată, am plecat şi eu, într-o zi liberă, să rezolv probleme personale prin oraş.

Ca un cetăţean onest, mi-am cumpărat un abonament de o zi, pe toate mijloacele de transport local.

Primul pas, înseamna mereu, o apropiere de realizare! Mai ales că în urmă cu câteva zile, un prieten îşi cumpărase acelaşi abonament la orele 6,30 dimineaţa, iar după orele 9,00 , abonamentul expirase, pe motivul grevei generale şi spontane a angajaţilor de la firma de transport în comun….Păcat că abonamentul nu era valabil şi pe taxi….

Oricum, fericit, aştept autobuzul. Primul autobuz sosit în staţie, nu avea traseu satisfăcător şi decid să-l aştept pe următorul.

Minunea de şofer, de autobuz, închidea uşa în nas unor călători ce alergaseră până la mijlocul de transport. Acesta îi salută, demarând….Deh, cum nu există pădure fără uscături, nu exiştă doar şoferi care să aibă calitatea de „oameni”!

În fine, autobuzul în care m-am urcat, avea un şofer de nota zece! Acesta, fiind chiar pe cale să plece, a asteptat să urce o bătrânică, precum şi o fată frumoasă care probabil mergea la un magazin după haine, deoarece era mult prea…sumar îmbrăcată ( probabil nu mai avea haine ).

Fata frumoasă, s-a asezat pe un scaun, etalând decolteul, spre disperarea altor fete din zonă…Abia atunci am descoperit că există decolteu, decolteu…şi …deloc.

Totul a fost scurt, deoarece o frână bruscă, a făcut ca tânărul ce stătea faţă în faţa cu fată, să aterizeze cu nasul în zona la care se holbase înainte….După scuzele de rigoare, zîmbetele fetei, vuietele călătorilor, drumul continuă…

Locul de lângă fată se eliberează la prima staţie, dar imediat este ocupat de alt bărbat, deşi erau locuri mai comode, libere în autobuz. După câteva staţii, coboară şi acesta, dar locul este imediat ocupat de alt tânăr…de parca era lipici în acel loc ….

Între timp, observ o femeie ce urcă grăbită şi ocupă un loc, pe margine, blocând şi locul de alături. După cinci secunde se ridică şi coboară la prima staţie. Locul ei e ocupat de un bărbat. Acesta repetă „figura”, coborând şi el, la prima staţie după ce urcase…

Încep să-mi fac gânduri…chiar aşa de ciudată devine lumea….

Trebuie să mă adaptez, sau să nu mai circul cu autobuzul! În acel moment, unii călători, încep să „fugă” în faţă lângă şofer …. datorită unei noi frâne bruşte! Privind pe geam, am descoperit misterul acestei acţiuni, în mijlocul drumului, erau două doamne care mergeau, se opreau, vorbea, iar mergeau….dând impresia că sunt la piaţă, nu la trecerea de pietoni….

Reuşesc să ajung la destinaţie şi pornesc spre birourile Primăriei. De câte ori am avut o cerere sau o sugestie din partea blocului, răspunsul stimabililor era unul negativ. Mereu găseau un motiv să facă ceva…Deh…aşa e cu PRIMArul  şi ai lui…. Ca şi cu păsările: înainte de alegeri îţi mănâncă din palmă, ca odată ajunşi „sus” să-şi facă „nevoile” pe tine….

IMGA0318

Poate odată se va schimba totul…. oamenii vor fi mai conştienţi…. Când nu ne va păsa doar de noi…

Pădure fără uscături nu există….dar parcă, aceste uscături se înmulţesc ca ciupercile după ploaie!

Când vom descoperi că adevărata valoare a omului este caracterul, sufletul, nu „fizicul” sau puterea, departe vom ajunge!

Fiecare dintre noi, trebuie să facă acel prim pas important…. Aşa cum am învăţat să mergem pe picioare, să mâncăm….tot aşa trebuie să învăţăm să trăim ….