Iubirea

21/10/2017

Omul se naşte pentru a primi şi a dărui iubire. Ne naştem din iubire pentru ca apoi, la rândul nostru, să oferim iubire.

orsacchiotto_cuoreDacă iubeşti pe cineva cu adevărat, işi sacrifici, chiar şi fericirea ta, pentru binele acestuia.
Iubirea adevarată înseamnă şi sacrificii, nu numai fericirea personală!
Dacă iubeşti cu adevărat, in orice moment te gândeşti la ceea ce are nevoie persoana dragă, ce anume o face fericită, apoi la binele personal.

Doi pitici prieteni.....
Chiar daca persoana respectiva nu este lângă tine, gândurile zbor spre această persoană, gânduri bune care dau puteri, idei şi un suflu al vieţii, care să ducă aceea persoană, pe cărările fericirii, pe aripile vieţii!

06 Doi porumbei
Din păcate acest lucru, în viaţa reală este tot mai puţin existentă…
Mai nou a apărut un altfel de iubire, iubirea de sine, iubirea pentru „eu-l” personal. Iubirea de sine ajunge aproape un cult pentru unii…să nu-ţi pese de cei din jur şi nici de persoana sau persoanele de lângă tine…
Astfel se uită, ceea ce şi religia , credinţa îndeamnă „iubeste aproapele ca pe tine însuţi”.
Mai nou, fiecare vrea sa caute iubiri , la un moment dat, descoperind ca de fapt iubeşte iubirea….
Iubirea pentru cei dragi, poate înlocui, iubirea : de lucruri, de viaţă, de locurile natale, de ţara….. De ele te poti desparti, daca iubesti si vrei sa oferi fericirea persoanei dragi. Fericirea persoanei dragi, inseamna si fericirea ta!
Iubirea ne însoţeşte în viaţă.
Fiecare este iubit de cineva, te iubeşte familia, părinţii, fraţii, surorile, apoi îşi iubeşti perechea din viaţă, apoi copiii care-i ai….urmaşii…
În viaţă dăruieşte şi primeşte iubire..
Cu cât iubeşti mai mult, cu atât esti iubit şi mai mult!

Maimutoi 1


România PRIMĂVARA

22/04/2017

Avem o ţară frumoasă, păcat că nu o străbatem şi uneori ne pierdem în locuri şi destinaţii necunoscute…

       Natura işi cere unicul drept: aceea de a o păstra aşa cum este…

       Imaginile nu au nevoie de cuvinte….

România este mirifică, indiferent de unde o priveşti sau în ce anotimp te afli…..

DSC00358

SAM_3990

SAM_1792

156 Copaci la baraj

DSC07088

DSC05124


Cine iubeşte…

12/03/2016

….şi lasă…Dumnezeu să nu-i de-a pedeapsă!

Fiecare om , a iubit şi iubeşte. Uneori, din iubire, renunţi la persoana dragă, pentru a-i fi acesteia mai bine.

Dar de fapt ce este iubirea? Un sentiment nobil, care este mai mult decât necesar în existenţa fiecăruia dintre noi.

Fără iubire, viaţa ar fi anostă, am trăi doar pentru a munci…sau pentru mâncare…

A iubi, înseamnă a înţelege , a trăi în comunitate cu alţii şi a fi altcineva mai presus decât propria persoană.

Iubirea fără înţelegere, toleranţă şi raţionament nu există. Totul ţine de propria persoană, iar iubirea este un sentiment care ne întregeşte viaţa.

Dar nu trebuie să exagerăm cu iubirea…prea multă iubire…pentru prea multe persoane de sex opus….devine altceva!
Iubirea, uneori este grea, dar este ceva plăcut!

Într-un fel, trebuie să iubim….IUBIREA!

468 Acum sunt 3 berze


DOI pe o creangă

25/04/2015

 Micuţul Andrei şi-a găsit un bun prieten, o companie plăcută pentru joacă, în persoana lui Alex

Cei doi sunt fericiţi şi petrec mult timp împreună. Părinţii lui Andrei sunt muncitori la o fabrică în timp ce părinţii lui Alex sunt doctori.

Anii trec. Cei doi cresc şi spre bucuria lor, sunt colegi de şcoală.Andrei învaţă pentru a cunoaşte tot mai mult despre viaţă, iar Alex îşi trăieşte viaţă. Alex deşi posedă cunoştinţe mai puţine, uneori, reuşeste să aibă note mai mari decât prietenul său.

Andrei rămâne acasă în vacanţe, mergând în sejururi scurte pe la malul mării împreună cu părinţii. Alex petrece săptămâni întregi, prin ţări exotice şi nu numai…

Andrei se decide să studieze ingineria. Alex nu se lasă mai prejos şi vrea să-l urmeze. La examenul de bacalaureat, Andrei ratează o probă, pierzând examenul final, în timp ce Alex, neştiutor, reuseşte să avanseze cu brio.

Alex intră la Facultate, urmat peste un an de Andrei.

Acest an, îi îndepărtează. Alex are un anturaj de prieteni, iar Andrei se acomodează greu cu cei din jur.

Alex petrece în discoteci, Andrei stă şi are grijă de părinţi.

Anii trec, din nou. Andrei îşi caută un servici pe măsura pregătirii, în timp ce Alex îşi deschide o firmă. Amanta lui, devine manager asistent.

Andrei simte povara vieţii, împărtăşită alături de cei doi prieteni, care l-au însoţit în ultimele etape ale vieţii.

Alex se dezvoltă tot mai mult, deşi oamenii care lucrau pentru el erau nemulţumiţi.

Peste câţiva ani, Alex, coboară dintr-o maşină luxoasă, privind în staţia de autobuz, unde se afla Andrei. Deşi îl recunoaşte, trece privind spre cer, prin faţa lui. Ajungând la capătul drumului, se trezeşte cu un „noroc”, lansat de un porumbel ce trecea prin zonă.

Anii trec.

Andrei este căsătorit, petrecând momente minunate alături de soţie. Aceste clipe sunt scurte, din cauza serviciului care nu-i lasă timp, pentru desfătare.

Alex adună tot mai multe bunuri. Se ocupă de diferite afaceri dubioase dar profitabile.

Anii zboară…

Andrei este fericit alături de soţie şi de cei doi prieteni care i-au rămas fideli.

Alex devine ţinta posturilor TV. Este arestat pentru afaceri dubioase, îşi pierde averea, precum şi doi ani din viaţă. Eliberat, descoperă că prietena lui, plecase cu alt bărbat, care-i promisese raiul de pe pământ. Cade terminat, la pat.

Andrei reuseşte să promoveze la servici.

Alex ajunge la spital. Toţi colegii de salon sunt vizitaţi de prieteni , rude…doar el nu are pe nimeni. Din momentul când a pierdut bogăţia, a pierdut şi prietenii. A aflat că este grav bolnav, fără şansă de vindecare….

Andrei vede un chip cunoscut la spital, în timp ce pleca după ce-şi făcuse analizele anuale. Merge până în magazinul de lângă staţia spitalului şi face cumpărături. Revine la spital.

Alex se trezeşte singur, trist. Brusc în faţa lui, apare Andrei care-i întinde o pungă… Alex nu are ochi decât pentru fostul său prieten…care i-a rămas fidel.

–              Nimic nu este mai important ca un prieten …. spune Alex, îmbrăţisând, cu ochii în lacrimi pe Andrei.

Prietenii adecăraţi, sunt adevăratele bogăţii! Păcat că aceasta o descoperim doar în momente de tristeţe….

Reflecţiile vieţii….

IMGA0316


dezONOARE

30/08/2014

DSCN6026

Ne simţim onoraţi când suntem apreciaţi la adevărata noastră valoare de cei din jur.

Aprecierea însă, diferă de la om la om, în funcţie de realizări şi de implicare în diverse probleme, personale, sau ale unei comunităţi.

Nu este o dezonoare să ajuţi pe cel de lângă tine, chiar dacă, acesta ţi-a făcut greutăţi şi probleme în trecut. Prin aceste fapte, îi oferi o lecţie de viaţă….dacă are puterea şi discernământul de a o înţelege….

Dezonoare este şi atunci când desconsideri anumite persoane, doar pentru că nu se ridică la rangul tău….de fapt tu te cobori la alt nivel….

Este o onoare să-ţi iubeşti, să-ţi sprijini, ţară, să te implici în rezolvarea problemelor naţionale.

Noi trebuie să fim atenţi la ceea ce facem, pentru că aceasta ne onorează sau din contră, ne distruge.

Prin faptele noastre, noi ne creionăm stilul de viaţă şi ne câştigăm statutul în societate.

Noi ne dezonorăm prin faptele noastre, adică mai exact prin nepăsare, uitare, lene….

Eu sunt onorat de prietenia celor din jur, de relaţiile cu acestia, precum şi de aprecierea sau critica acestora. Orice critică este constructivă şi pune încă o cărămidă la temelia vieţii.

Să fim onoraţi de prezenţa persoanelor din trenul vieţii noastre şi să considerăm că tot ce este bine pentru ei, este bine şi pentru noi.

Important este să fim sănătoşi, să onorăm prieteniile şi ne să apreciem viaţa!


neLINIŞTEA

09/08/2014

Starea de nelinişte ne cuprinde câteodată atât de intens că nu reuşim să ne debarasăm de ea.

Liniştea atât de mult dorită, plăcută în acelaşi timp, începe să lipsească tot mai mult din viaţa de zi cu zi. Tumultul din timpul zilei ne influenţează viaţa non-stop.

Toţi alergă să realizăm cât mai multe, să obţinem maximum din orice, dar nu facem nimic pentru liniştea noastră, pentru sufleţelul nostru…

Luptăm efectiv pentru orice lucru mărunt, uneori din această cauză pierdem marile oportunităţi , ajungând să suferim în timp.

Orice nelinişte, ne duce tot mai aproape de bolile care ne dau târcoale din momentul “aterizării” noastre pe calea vieţii pământeşti.

Facem multe fapte, bune sau rele, de-a lungul existenţei noastre, care ne înfluenţează într-un fel sau altul propriul nostru destin, cu ţintă şi spre cei din jurul nostru. Ceea ce facem azi, se reflectă în timp asupra noastră.

Liniştea sufletească este cel mai bun medicament, care are efect instantaneu, precum şi continuu…

Să fim veşnic, tineri şi liniştiţi…O linişte atât de necesară tuturor…

Porumbei si frunze 5


DRUMurile vieţii

21/03/2014

DSC06180Dacă vezi în faţa ta, un drum drept, luminos, fără obstacole….este clar! Visezi.

Visul este frumos dar uneori ne răspunde la întrebările care ne frământă.

Un drum, o cale, un destin….

Cum ar fi viaţa fără probleme, fără obstacole? Ca un vis frumos, ca o viaţă de basm şi mai ales, o viaţă perfectă!

Dacă totul ar fi perfect, nu am mai evolua, am folosi perfecţiunea, poate am modela-o şi poate din plictiseală am distruge-o….

Ce este perfecţiunea? Ce este viaţa? Care este calea mea? Ce-mi prevede destinul? Sunt întrebări ale căror răspunsuri sunt specifice fiecărui om, fiecărui suflet.

Fiecare vede drumul său printr-un anumit fel, dar să nu fie ….. cu „ochelari de cal”…

Drumurile noastre se intersectează cu alte drumuri, unde noi acordăm prioritate altora… sau nu, trecem cu nepăsare peste „gropile” săpate şi lăsate de alţii, încercând să traversăm magistrala vieţii aşa cum putem fiecare, după putere şi suflet.

Când vine noaptea, oprim pe drum ca să ne odhnim şi poate avem un sfetnic bun, care să ne îndrume a două zi, spre calea cea bună. Poate ne abatem din drum, dar contează motivul!

Poate azi pierdem calea reală dar câştigăm pe alte planuri….

Drumul nostru este destinul nostru, iar noi decidem atât calea cât şi persoanele pe care le vom însoţi într-un fel sau altul pe drum….

Calea vieţii, fie lungă sau scurtă, este totuşi una singură, pe care noi o urmăm, conform principiilor de viaţă şi nu numai….


DECIZII IMPORTante

17/02/2014

DSC06996Vine o vreme….vine la toţi!

Nu există om care să nu fi avut un moment, măcar unul, în care să fie nevoit să ia o decizie importantă.

Nu mă refer la decizii banale, ca acelea de a alege pâinea sau alte alimente adecvate…. care totuşi sunt importante pentru alimentaţia noastră….

O decizie importantă, este una care înfluenţează  destinul personal, precum şi pe cel al celor din jur, în diferite feluri.

Dacă avem opţiuni, materiale sau omeneşti…. este normal să decidem în favoarea omului. Mai rău este când trebuie să decidem destinul unei persoane, poate chiar în detrimentul altei persoane, care cine ştie, sunt persoane importante în viaţa noastră de zi cu zi.

O decizie importantă ne poate înfluenţată viaţă Ne-o poate schimba în mod radical.

Orice decizie trebuie cumpănită şi luate de noi înşine, nu să importăm hotărârile, sau deciziile altora. Este adevărat, această măsură ne poate ajuta psihic, putând da vine unui eventual eşec, pe seama altora.

Noi trebuie să ne asumăm deciziile luate, indiferent de opţiune, să nu ne gândim în prealabil la eventualele regrete târzii….

Dacă am luat o decizie, să o urmăm, nu putem să o luăm pe alături….Ori este albă, ori neagră, nu există căle de mijloc.

Însăşi viaţă, este o decizie a cuiva, care ne înfluenţează oferindu-ne diverse opţiuni.

Noi trebuie să discernem şi să gândim realist, pentru a lua mereu decizia importantă…


Viaţa o eternă ŞCOALĂ

25/10/2013

475 Doi pitici

În viaţă mereu avem de învăţat.

De când apărem pe lume, fiind noi-născuţi, învăţăm să ne hrănim, să ne dezvoltăm totodată instinctele şi deprinderile.

Creştem cu ajutorul celor din jur, apoi fiind pe propriile picioare, continuăm învăţătura vieţii.

Orice eşec, ne învaţă câte ceva. Nu trebuie să suferim din cauza eşecurilor , doar să aflăm motivele şi să învăţăm pentru a nu le repeta….

Noi nu putem spune, la nici-o vârstă sau pregătire, că suntem gata cu învăţatul, deoarece viaţa ne „scoleşte”.

Nu există perfecţiune aşa cum nu există nici viaţa fără greşeli sau păcate.

Fiecare dintre noi, ne decidem viitorul şi felul în care vrem să învăţăm din greşeli, din reuşite.

Din orice întâmplare, plăcută sau nu, deprindem anumite învăţăminte, fiind încă o pagină în cartea vieţii.

Şcoala nu se termină nici chiar după ceea ce trecem în nefiinţă, pentru că alţii, învaţă din întîmplările şi experienţa noastră!

Viaţa este o eternă şcoală, de fapt noi, în fiecare zi, studiem la „şcoala vieţii”.

Nu există om care să spună că de la o anumită vârstă, nu mai are nimic de învăţat, de descoperit pentru că ar pierde pasul cu evoluţia şi cu cei din jur.

Noi putem învaţa atât din greşelile noastre cât şi din cele ale celor din jur…contează cât de silitori suntem!

De asemenea, avem un mare merit, pentru că putem ajuta, sprijini, îndruma pe cei din jur, bineînţeles, dacă şi ei vor….!

Important este, să fim atât, buni profesori cât şi buni elevi, pentru a avansa cât mai sus, pe treptele şcolii, pe aripile vieţii!


TOTul se PLANifică

27/09/2013

În viaţa, mereu avem ceva de bifat…

Deci mereu avem câte o listă, fie scrisă, fie doar mentală. Aceste liste existau din cele mai vechi perioade, se făceau liste cu persoane , lista neagră…

Aşa politicienii de azi, au o listă de persoane pe care-i promovează, o listă cu cei propuşi să ia cuvântul în cadrul şedinţelor.

Deasemenea, găsim liste cu preţuri în magazine, pe internet, liste de persoane pe anumite criterii….

Tot timpul este nevoie de câte o listă, pentru orice, birocraţia fără liste şi acte ar fi inexistentă! Lista ne arată calea ce trebuie să o urmăm, dar poate devein un țel în viață!

Pe această listă, fie ea, reală sau imaginară, bifăm ceea ce avem sau am reuşit să realizăm.

Uneori lista este aceeasi, diferă doar condiţiile de realizare ori zilele, sau …persoanele, sau chiar noi înşine ….

Pe o astfel de listă trecem datoriile ( nu numai cele materiale chiar și pe cele morale ), plăcerile ce vrem să le satisfacem ( pentru noi înşine sau pentru alţii ), lucrurile utile, lucruri ce trebuiesc realmente effectuate … şi nu vrem să le uităm. Tot ceea ce facem noi, este ca o listă, pe care o bifăm!

Aşa cum noi trecem pe o listă lucrurile care sunt de făcut, aşa suntem şi noi pe o listă, a plecării în altă lume. O listă în care alţii ne pot bifa ceea ce am realizat, bine sau rău.

De multe ori, pe aceea listă, punem lucruri fără rost, de aceea de multe ori ne pierdem în lucruri mărunte, fără a vedea esenţa, ceea ce este cu adevărat important.

Dacă  faci o listă cuiva, înseamnă încărcarea acelei persoane cu anumite responsabilităţi.

De fapt făcând o listă, referire la cea scrisă, scapi de responsabilitatea de a păstra în memorie unele lucruri. Este bine să avem o listă, dar e grav, dacă avem nevoie de o listă  cu locațiile listele pe care le avem….

Am ajuns să ne obişnuim, să avem o listă… să trăim în funcţie de acesta…

Dacă tot avem lista vieţii…să o facem utilă şi plăcută…

În această listă, trebuie neapărat să ocupe un loc important., persoana dragă, partenera(-ul), familia, prietenii, adevăratele valori şi bogăţii ale omului!

Să nu uităm să bifăm zilnic, bucuria, fericirea și binele adus celor din jur!