AURA ZIlei

25/07/2015

 

SAM_4169Dimineaţa, când avem timp, privim cerul şi ne gândim la ceea ce ne rezervă noua zi.

Am auzit de multe ori zicându-se : „aura zilei pare favorabilă”…

Aura, este definită ca un câmp energetic  care înconjoară şi interferează cu corpul nostru fizic şi nu poate fi percepută vizual de majoritatea oamenilor.

Deci noi, prin câmpul nostru energetic ne înfluenţăm atât ziua respectivă cât şi restul zilelor, fără a depinde în mare măsură de altceva.

Dacă pornim într-o nouă zi, optimişti şi măcar cu un început timid de bună dispoziţie, vom descoperi că ceea ce ni se părea un adevărat dezastru este doar un mic incovenient.

Trebuie să fim pregătiţi psihic , fizic şi neapărat mental pentru a începe să credem în noi înşine, fără a ne baza mult pe cei de lângă noi.

Dacă suntem hotărâţi de la început în ceea ce dorim, jumătate din treabă este ca şi făcută, deoarece nu mai trebuie să bâjbâim, să ne lăsăm duşi de val….

Deci aurul nostru este propria aură care ne conduce paşii şi ne îndrumă.

Trebuie să deţinem aura pozitivă, pentru a parcurge etapele vieţii în sensul dorit.

Fiecare dintre noi avem câte o aură, chiar dacă nu ne numim AURA!


dezaMAGIE

14/06/2014

DSC00671Toţi trecem prin diferite stări, sentimente, etape de viaţă şi conştiinţă…

Dintre acestea, nu poate lipsi…dezamăgirea!

Ce este dezamăgirea ?

Acesta este cel mai crunt şi crud sentiment.

Când crezi în ceva sau în cineva, iar acel lucru, ori  persoană, nu se ridică la aşteptările dorite de tine, esti dezamăgit…

Dacă esti dezamăgit de viaţă, te poţi implica mai mult în ea, să prinzi încredere în tine şi să poţi schimba această situaţie.

Dezamăgirea provocată de situaţii inedite, neaşteptate le poţi depăşi ştiind că viaţa are momente bune şi momente rele.

Dezamăgirea provocată de oameni este cea mai grea, mai ales dacă îţi sunt prieteni, este chiar dureroasă. Dar gândeşte pozitiv, oricând poţi găşi şi persoane la care nu te gândeai, care să te ajute când te astepţi mai puţin.

Dacă esti dezamăgit de familie…. află motivele…familia nu te părăseşte la greu, sunt alături de tine necondiţionat.  Poate greşeala , că trebuie să fie o greşeală, este la tine….

Pentru o persoană, cel mai grav este, dezamăgirea de sine.  Gândind pozitiv, reflectând la problemă, se poate redescoperi încrederea în sine.

Dezamăgirea îşi taie aripile, te scufundă în tristeţe.

O persoană dezamăgită îşi pierde încrederea, intră în panică.

Deziluzia este prezentă, dar şi acest sentiment, trăire sufletească, face parte din viaţă. Lăsând trecutul, se poate privi optimist în viitor!

Dacă ai fost vreodată dezamăgit, ştii cum este şi la rândul tău, şi ai mai multă grijă, să nu dezamăgeşti pe alţii!


GLOBalizarea

06/06/2014

216 Plaja dimineata la orele 10

Toţi cunoaştem într-o oarecare măsură globul pământesc. Normal, pe acest glob, ne regăsim şi noi, românii.

Când mă gândesc la globul pământesc, imediat ajung la ….globalizare.

Ce este globalizarea? Cum este percepută?

Nu există o definiție concretă a globalizării într-o formă universal acceptată, definitivă.

În cadrul globalizării sunt incluse o mulţime de procese complexe, atingând domenii diverse şi vaste ale societății.

Mai nou, termenul de globalizare este folosit la descrierea schimbărilor în societăți și mai ales în economia mondială ( cu răsfrângeri asupra economiei naţionale ), care rezultă din comerțul internațional, cultură, investiţii

Pe vremea comunismului, se susţinea ideea ca toţi oamenii să fie egali, să fie la fel plătiţi, îmbrăcaţi, învăţaţi şi hrăniţi.

Acum, dacă privim în perspectivă, vedem că şi capitalismul, aşa zisă libertate, ne duce tot în acea direcţie. De ce? Săracii vor avea sanşe mai puţine, lumea va fi divizată, în foarte bogaţi şi foarte săraci.

Cei bogaţi, se vor întrece în investiţii şi petreceri, rivalitate şi investiţii comune, un fel de globalizare…

Cei săraci îşi vor permite puţine lucruri, comune cu cei de seama lor, devenind parteneri globali…..

Mentalităţile încep să se schimbe, să fie la fel….

Viaţa şi lupta pentru existenţă pe de o parte, iar bogaţia, faima şi altele…pe cealaltă parte, ne împing încet spre globalizarea finală…

Haosul cu care ne confruntăm astăzi derivă din faptul că, pornind de la dezvoltarea tehnologică și economică omul este supus anumitor criterii de existenţă….

Vom ajunge astfel ca, oamenii atât de diferiţi să fie atât de asemănători….

Însă trebuie să gândim, fiecare cum e mai bine şi să ne folosim  matematica minţii….


AMINtiri

31/05/2014

Ceas 2 copy

Zilele trecute, conform obişnuinţei, când cauţi ceva, găsesti altceva, am dat peste pliantele care se ditribuiau la sfârşitul liceului.

Încet, amintirile m-au cuprins şi mi-am revăzut pozele colegilor. Mă gândeam la trecut, sperând ca în viitor să-mi revăd colegii.

Viaţa trece, amintirile rămân şi uneori le uităm…

Îmi aduc aminte că în perioada respectivă, la vâsta adolescenţei, eram filozofi în felul nostru şi nu ne dădeam seama…acum din lipsa timpului uităm să medităm….

Timpul zboară, viaţa trece şi AMINtirile….

Când pierdem ceva, pe cineva, regretăm şi ne gândim ce bine era dacă mai aveam timp şi pentru acesta….

Din filozofia tinereţii, vine regretul din prezent şi melancolia din viitor….

Câte ne-am dorit să facem când eram adolescenţi … şi câte am izbutit?

Puţine, multe….dar fiecare dintre noi, a reuşit într-un fel anume….

Trebuie să fim mândri de reuşitele noastre şi să învăţăm din eşecuri,  pentru că nimeni nu are o viaţă perfectă.

Amintirile zboară şi ne îmbogăţesc cartea vieţii, iar noi devenim mai bogaţi, sufleteşte şi nu numai….

O viaţă fără amintiri, este ca o zi fără soare.

Amintirile, regretele, visele, dorinţele şi mai ales REALizările sunt ceea ce ne reprezintă, ca o carte de vizită…..


neREZOLVAREA PROBLEMEI

10/05/2014

 

453 Pe o stancaMereu ne confruntăm cu diverse probleme de-a lungul existenței noastre.

La început avem probleme mici, căci și noi suntem mici, apoi, noi creștem, iar problemele la fel!

Aici nu mă refer la problemele legate de studii, matematică sau alte domenii colaterale, care sunt doar nişte banalităţi…. este vorba de problemele noastre de zi cu zi, existențiale și nu numai….

Uneori aprofundăm mai mult decât trebuie o anumită problemă și pierdem timp degeaba sau această problemă se rezolvă de la sine ( uneori chiar nu mai este nevoie de rezolvarea ei….).

Alteori trecem prea ușor peste unele probleme ivite, presupunând că le-am rezolvat dar ele reapar în timp, poate chiar amplificate.

Trebuie să discernem ceea ce este prioritar de rezolvat și mai ales, să avem un plan de bătaie.

Noi decidem, dacă ne lăsăm copleșiți de probleme sau luptăm cu ele!

Uneori chiar noi, devenim o problemă, pentru noi sau pentru cei din jur….

Orice problemă are și o soluție… Depinde cum o rezolvăm.

Implicarea noastră, ne decide atât soluția în acel moment, cât și în viitor!


De ce?

02/05/2014

Maimutoi 8

Vă mai amintiţi de copilărie? De desele întrebări care începeau cu : “De ce…?”.

Acum nu prea mai întrebăm, sau mai grav nu ne întrebăm … “ de ce …fac asta…?”, ori “ de ce sunt aşa…. ?”.

De fapt cel care poate răspunde la cele mai multe întrebări consecutive cu acest «De ce ? », îşi testează inteligenţa.

Dacă am avea mai multe asemenea întrebări, care să necesite răspunsuri, am deveni mai meditativi, gânditori şi poate mai sufletişti, adică, mult mai omenoşi.

De ce ? Fiecare poate afla singur răspunsul…

De ce ? Pentru că fiecare este liberul său arbitru, el decide propria lui soartă în primul rând, apoi o înfluenţează, voit sau nu, pe cea a celor din jur !

Ne-am obişnuit în ultimul timp, să facem prea multe lucruri, mecanic, fără a gândi. Avem nevoie de o matematică a minţii, pentru a ne perfecţiona, a gândi şi mai ales a ştii pentru ce facem ceea ce facem, când facem !

Întrebări simple, uneori penibile, pot avea răspunsuri neaşteptate , uneori provocând adevărate discuţii filozofice.

Omul s-a născut filozof, dar în timp, devine uneori doar o “plantă” pentru că nu gândeşte, purtând chiar “ochelari de cal”, nevâzând decât ceea ce vrea el , sau mai rău, ce vor alţii.

Un gând, o idee, mereu sunt importante, oricând şi oriunde în viaţă…

Existăm, deci, trebuie să şi gândim!

Să ne aducem aminte de întrebările trecutului pentru a creşte în viitor!

Să nu uităm, că existăm…..


DRUMurile vieţii

21/03/2014

DSC06180Dacă vezi în faţa ta, un drum drept, luminos, fără obstacole….este clar! Visezi.

Visul este frumos dar uneori ne răspunde la întrebările care ne frământă.

Un drum, o cale, un destin….

Cum ar fi viaţa fără probleme, fără obstacole? Ca un vis frumos, ca o viaţă de basm şi mai ales, o viaţă perfectă!

Dacă totul ar fi perfect, nu am mai evolua, am folosi perfecţiunea, poate am modela-o şi poate din plictiseală am distruge-o….

Ce este perfecţiunea? Ce este viaţa? Care este calea mea? Ce-mi prevede destinul? Sunt întrebări ale căror răspunsuri sunt specifice fiecărui om, fiecărui suflet.

Fiecare vede drumul său printr-un anumit fel, dar să nu fie ….. cu „ochelari de cal”…

Drumurile noastre se intersectează cu alte drumuri, unde noi acordăm prioritate altora… sau nu, trecem cu nepăsare peste „gropile” săpate şi lăsate de alţii, încercând să traversăm magistrala vieţii aşa cum putem fiecare, după putere şi suflet.

Când vine noaptea, oprim pe drum ca să ne odhnim şi poate avem un sfetnic bun, care să ne îndrume a două zi, spre calea cea bună. Poate ne abatem din drum, dar contează motivul!

Poate azi pierdem calea reală dar câştigăm pe alte planuri….

Drumul nostru este destinul nostru, iar noi decidem atât calea cât şi persoanele pe care le vom însoţi într-un fel sau altul pe drum….

Calea vieţii, fie lungă sau scurtă, este totuşi una singură, pe care noi o urmăm, conform principiilor de viaţă şi nu numai….


dezORDINEA

18/01/2014

DSC00358 

Fiecare dintre noi, avem un anumit stil de ordonare a lucrurilor. Noi în mintea noastră constientizăm că avem o anumită ordine, care poate însă nu este chiar aşa.

Chiar dacă alţii văd o anumită dezordine, dacă noi avem ordinea noastră în această dezordine, înseamnă că într-un fel, suntem ordonaţi….putem spune doar că suntem dezorganizaţi!

De fapt cel mai important lucru, este să ai ordine în mintea ta, în gândurile tale!

Orice dezordine în plan mental, provoacă un dezechilibru în viaţă.

De multe ori, se întâmplă să găsești mai ușor, pe un birou în dezordine un lucru decât dacă ar fi ordine.

Însă este greu de înțeles dezordinea nefirească a lucrurilor și mai ales a propriei vieți…

Trebuie să ne ordonăm viața în funcție de anumite coordonate și priorități.

Nu putem lăsa totul la voia întâmplării. Noi ne înfluențăm mult destinul și viața prin atitudinea noastră care va avea efect și în viața celor din jur.

Omul trebuie să aibă ordine în viață, dar să nu fie exagerată.

Nimeni nu este perfect, nici cel care crede că este….Acela are doar impresia dar nu este rezultatul realității.

Trebuie să facem ordine în atitudine și să scăpăm, să ascundem undeva departe, ura, tristețea, stressul…nervii….și să găsim mereu bunătatea și adevăratul suflet!


EVOLUţia omului

12/10/2013

Imagine0361Omul de-a lungul existenţei, a căutat mereu să evolueze prin diverse mijloace şi procedee.

Din vremurile când fiinţa numită om, a reuşit să gândească în perspectivă, de fapt a început ciclic să evolueze.

Din epoca de piatră, traversând diferite ere, omul a evoluat, şi continuă să-şi şlefuiască această evoluţie, realizând adevărate revoluţii tehnologice.

Evoluţia tehnologiei începe să-şi facă simţită prezenţa în toate domeniile. Orice nouă descoperire este cercetată şi dezvoltată în mod continuu.

Până unde va ajunge tehnica? Vom ajunge să petrecem concedii pe alte planete de pe Univers? Ne vom saluta cu marţienii? Vom ajunge să trăim fără a munci, pentru că roboţii înlocuiesc munca manuală?

Nu…Pentru că dacă omul se lasă de muncă, se lasă de gândire şi va ajunge ca o legumă care nu va mai fi în stare nici măcar să mănânce, să existe singur. Va deveni dependent de tehnologie, putând fi uşor de subjugat.

Da…suntem dependenţi de evoluţia tehnologiei, ne dorim să avem şi să descoperim tot mai multe.

Uneori nu vedem pericolul din spatele invenţiei, care poate duce uneori la moarte, războaie…

Nu sunt împotriva dezvoltării tehnologiei dar sunt împotriva dependenţei pe care aceasta o aduce în viaţa noastră de zi cu zi.

Noi evoluăm, dacă ne păstrăm verticalitatea de OM.

Noi trebuie să conducem frâiele vieţii, nu tehnologia care ne-a invadat.

Noi evoluăm prin gândire, creaţie şi prin ceea ce realizăm şi lăsăm, BUN, în urma noastră.

Evoluţia psihologică, mentală, este ceea ce ne propulsează la startul marilor reuşite!


PRINcipii de VIAŢĂ

25/05/2013

Mă trezesc cu greu, aproape ca în fiecare dimineaţă. Seara trecută am adormit greu, ca de obicei. Aşa aş mai dormi acum…..

Dar mă gândesc că am o zi infernală. Trebuie să demonstrez şefului că prietena acestuia, adică “pila” lui mă acuzase pe nedrept de nişte omisiuni. Trebuie neapărat să ajung mai repede la servici!

Seara trecută renunţam la bărbierit pentru ca să fiu mai fresh azi, făcând această “operaţie”.

Pun repede de cafea şi o zbughesc la baie. Apa caldă, vine cu întârziere, ca trenul în gară!

Cu greu reusesc sa mă bărbieresc, chiar cu o mică tăietură, moment în care aud un zgomot suspect. Mă gândesc la cauza acestui zgomot, pe care-l descopăr când ajung în bucătărie: toată cafeaua se scursese pe aragaz. Rămas fără cafea, mă enervez şi dau să plec.

Mă întorc în cameră să-mi iau cheile de la birou şi telefonul. Ies repede, trag uşa şi cobor scările.

La parter, am remuşcări…oare am încuiat uşa?

Hotărât, mă întorc, verific şi totul este în regulă. Cobor trei trepte apoi mă întreb dacă am oprit apa la baie, după ce m-am bărbierit….

Revin la uşă, descuind-o acum şi verificând robinetul. Totul era OK, doar mintea mă punea pe “drumuri”. Verific iar totul, încui uşa, o verifica de trei ori şi cobor.

Pe scări, dau de vecina de sub mine, care nu prea aude. Mă vede şi ţipă la mine, întrebând, ce mai fac. Ţip la rândul meu, că sunt bine şi-i doresc şi ei la fel, după care cobor scările. Mă simt mai bine, pentru că au răbufnit nervii din mine, fără a ştii cineva…oricum ţipând la vecina surdă, m-am răcorit….

Constat cu stupoare că am pierdut autobuzul….Simt o stare de…relaxare…..culmea.

Lângă mine, apare vecinul cel nou şi mă întreabă încotro merg. Îi spun destinaţia şi el remarcă că locaţia e în drumul său, şi mă va duce cu maşina. Urc fericit lângă el, şi-mi oferă o cafea spunându-mi că are prea multă, făcută de soţia lui. Sorb fericit cafeaua şi ajung la servici, înaintea tuturor.

Mă asez la birou şi apare o colegă, în faţa căreia răbufnisem ieri, nervos că colega ei mă acuzase de anumite lucruri pe nedrept. Aceasta vine la mine şi-mi întinde o hârtie. Mă uit peste document şi descopăr că sunt dovezi care mă absolv, complet de acuzaţiile colegei acesteia. Brusc îmi dau seama, că cele două colege, erau în duşmănie.

Am cinci minute libere şi încep să gândesc, ca o fiinţă cugetătoare. Ajung la concluzii şi principii importante de viaţă:

Mereu găseşti ajutor la duşmanii adeversarului tău, chiar dacă nu sunteţi prieteni

O zi ce începe prost , nu trebuie neapărat să se termine şi mai prost…O zi imperfectă la început, poate fi o zi perfectă!

O mică întârziere poate duce la o mare realizare!

Omul este ca trestie în bătaia vântului, se îndoaie…de probleme….dar nu se rupe!

Trebuie doar să gândim şi să ne bazăm pe intuiţie, să profităm de situaţii, şi nu numai…!

SAM_3990