22/04/2017

via Admirand Brasovul — Mendre


România PRIMĂVARA

22/04/2017

Avem o ţară frumoasă, păcat că nu o străbatem şi uneori ne pierdem în locuri şi destinaţii necunoscute…

       Natura işi cere unicul drept: aceea de a o păstra aşa cum este…

       Imaginile nu au nevoie de cuvinte….

România este mirifică, indiferent de unde o priveşti sau în ce anotimp te afli…..

DSC00358

SAM_3990

SAM_1792

156 Copaci la baraj

DSC07088

DSC05124


Pasti Fericit!

15/04/2017

Învierea Domnului Iisus Hristos este cea mai importantă sărbătoare religioasă din calendarul creştin.


Tradiţia spune că te vei întâni în Rai cu persoana cu care ciocneşti primul ou roşu de Paşti.

Bucuria vine din lucruri mărunte, liniştea vine din suflet, lumina vine din inima fiecăruia!

Sfânta Sărbătoare a Invierii să vă aducă lumina în suflet, pace, iubire şi speranţe împlinite alături de cei dragi.
Lumina şi miracolul Învierii să vă pătrundă în inimă, iar speranţa în mai bine să vă călăuzească drumul.

Dumnezeu să vă dea un curcubeu la fiecare furtună, un zâmbet la fiecare lacrimă, o binecuvântare la fiecare pas şi un răspuns la fiecare întrebare.
Credinţa face totul posibil, dragostea face totul uşor.

A sosit clipa mult aşteptată a liniştii, împăcării, bucuriei şi binecuvântării sufletului… să lăsăm o clipa totul şi să mulţumim Domnului pentru tot ce ne-a dăruit.
Lumină din lumină să vă fie această sărbătoare a reînvierii noastre!

Fie ca Sărbătorile Pascale să vă aducă multă bucurie şi clipe minunate alături de familie.

De Sfintele Sărbători transmitem cele mai alese gânduri de sănătate, linişte sufletească şi împliniri!

Fie ca Lumina Sfânta a Învierii să vă călăuzească!

PAŞTI

FERICIT !


Viata ca un tren ce trece prin gara…

08/04/2017

images ten

Viata… Omul este ca un tren care trece prin gară!
Omul e ca un tren şi fiecare zi este o gară, unde ne oprim, staţionăm şi continuăm călătoria, spre o altă gară, altă zi….
Persoana este cu atât mai bogată, cu cât trece prin mai multe gări, presărind iubiri, fapte bune şi găsind…. persoane dragi.
Forfota, agitaţia din gară, mulţimea de oameni, sunt exact ca zilele vieţii.
Gara este mereu un punct de reper, atât în oraş , cât mai ales la ţară. Dacă întrebi pe cineva de o locaţie, des auzi spunând că este la a x –a stradă sau intersecţie de la gară.
Nu există persoană care să nu fi trecut pe la gară, chiar dacă circulă mai des cu maşina….
Trenul vieţii este cel mai drag tren chiar dacă nu are staţiile bine definite şi programate.

Omul este ca o trestie care se îndoaie după vânt. Omul îşi schimbă direcţia trenului vieţii după ultima gară prin care a trecut…

Să fim fericiţi că ne plimbăm cu acel tren , descoperind cât mai multe gări unde contribuim şi noi cu ceva la ajutorul dat oamenilor, pentru că acest lucru ne va îmbogăţi sufleteşte.


Încăpăţânarea

01/04/2017

Încăpăţânarea este atât de des întâlnită …
Uneori aceasta poate fi benefică, ducând la multe descoperiri, indiferent de problemele ivite în cale.
Alteori încăpăţânarea ţine doar de „eu-l” interior al omului.
Când cineva trebuie să facă un lucru şi i se spune de mai multe persoane, cum ar fi bine,acesta vrea să facă doar cum şi când vrea el.
Se spune că dacă doi oameni diferiţi îţi spun că eşti beat, mergi şi te culci. Dacă mai multe persoane îţi spun că nu este bine ce faci…ar trebui să renunţi, dar încăpăţânarea nu lasă…dacă nu iese, se găseşte un om care să fie vinovat.
Dacă esti încăpăţânat să faci ceva sau să menţii acel lucru cunoscut, ajungi să sabotezi progresul şi chiar oamenii.
Încăpăţânatul devine docil în problema ivită doar când nu are încotro, se simte încolţit sau ameninţat de anumite repercursiuni.
De multe ori, un om face şi ce trebuia să facă un anumit încăpăţânat, numai să scape de problema ivită.
Încăpăţânatul este ferm pe poziţia lui chiar dacă nu are argumentele necesare.
Oamenii ce au trăit un mod de viaţă, au aplicat un anumit principiu, nu se lasă, în veşnica lor încăpăţânare, îndrumaţi spre o cale sau un drum mult mai bun, ori uşor.
Din cauza încăpăţânării unora, pot pierde şi alţii. Un angajat ce nu vrea să aibă colegi cu alte pricipii oricând îl sabotează pe acesta, Un vecin încăpăţânat poate produce multe neplăceri co-locatarilor din bloc.
Încăpăţânarea poate ajunge la rang de prostie, care apoi să provoace necazuri în lanţ, ca în principiul dominoului.
Înainte de a te încăpăţâna la ceva, gândeşte. Omul se deosebeşte de alte fiinţe, prin faptul că poate gândi!
Să nu fim incăpăţânaţi ca un catâr, ca un cal… sau mai rău, ca doi cai… frumoşi!

Calul si manzul


La electrocasnice

25/03/2017

Castravete deschide încetişor un ochi. Îşi priveşte ceasul şi deschide precaut şi celălalt ochi. Deodată sare în picioare. Se uită în jur şi o porneşte spre bucătărie.
Îşi toarnă cafeaua în filtru. Picură doar un pic… Castravete scutură vasul dar degeaba… este gol!
Intră în cameră şi porneşte din telecomandă, televizorul. Face o genoflexiune şi se schimbă de haine.
Merge în hol şi ia o cutie, ieşind pe uşă. Coboară încet, ca şi cum s-ar feri să nu-şi trezească vecinii.

Agitaţie mare prin magazin. La recepţie, este o coadă imensă. Se oferă garanţiile la produse. Peste tot, sunt anunţuri legate de promoţii. Castravete se uită în jur şi intră în faţă, la recepţie. Unii se uită pieziş la el. Castravete începe să vorbească repede şi agitat:
– Aspiratorul nu este bun!
– Poftim? Staţi….la rând…
– Nu stau. Am stat şi ieri când l-am luat.
– Bine dar…
– Nu merge…Vreau banii înapoi!
Cei de la coadă îşi pierd răbdarea. O persoana strigă:
– Ne grăbim şi noi! Haideţi…
– Nu este bun… de aia este la promoţie – spune Castravete.
– Bine…completaţi actele – spune fata de la recepţie, oferindu-i un formular lui Castravete, chemând în acelaşi timp, prin staţie, un angajat.
Castravete completează repede formularul, aşteptând ca angajatul chemat, să apară. Recepţionera îi oferă un bon:
– Mergeţi la casă şi vi se returnează banii, sau luaţi un alt produs…
– Da…da ştiu… – spune Castravete pornind spre intrarea în magazin.
Între timp, apare angajatul care preia aspiratorul, privind după Castravete:
– Parcă îl ştiu de undeva.. .O mai fi adus ceva la noi…
Castravete, intrând în zona electrocasnicelor, îşi alege un produs din raft pornind spre casa de marcat. Asteptă calm, să-i vină rândul.
Între timp, vede un angajat, care deschide capacul aspiratorului returnat de el, iar vântul provocat de aerul condiţionat, împrăştie praful din sac, direct pe faţa acestuia, spre amuzamentul celor din jur.
Clientul din faţa lui Castravete achită contravaloarea produselor achiziţionate.. Îi vine rândul lui Castravete. Acesta întinde bonul şi prezintă produsul:
– Asta cumpăr, restul de bani retur!
– Da…domnule… Nu v-a plăcut nici acest produs?
– Nu.
– Bine… Ne pare rău…
– Şi mie.
Caseriţa îi întinde câteva bancnote, precum şi bonul:
– Pentru garanţie, la recepţie…
– Ştiu. Mulţumesc.
– La revedere!
– O zi bună.
Castravete lasă coşul la ieşirea de la casă, apoi bonul este ştampilat de agentul de pază şi el o porneşte spre ieşire fără a arunca vreo privire spre recepţie, unde coada era tot mai mare. Bombăne încet şi o porneşte spre blocul unde-şi avea reşedinţa.
După câţiva paşi, Castravete se opreşte privind în vitrină:
– Mda…mâine trec pe aici….

Castravete termină de măcinat cafeaua. Cutia se umple iar Castravete, scoate aparatul din priză. Îl scutură şi-l pune înapoi în cutia originală:
– Mâine este timpul tău să revii acasă…la magazin….

DSC00001

Pataniile lui Patratel.

Patratel si Gogosar.


Cultura sau incultura

19/03/2017

CULTÚRĂ = Totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire , faptul de a poseda cunoştinţe variate în diverse domenii; totalitatea acestor cunoştinţe; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva.

P5190098

Într-un timp ne întrebam până unde se ajunge cu cultura generală. Cât de mult trebuie să cunoaştem. Acum este mult mai uşor, dacă nu esti incult te poţi considera…cult, deci ai cultură generală!
Înainte se cunoaşteau date despre istoria, geografia, tradiţia şi mai ales limba română
Dacă cineva te întreba, unde este România, ştiai să precizezi, acum se mai spune…acolo undeva, pe o chestie numită glob…parcă ar fi vorbi de globul din pomul de Crăciun.
Acum înţeleg de ce au dispărut emisiunile şi concursurile de cultură generală….
Înainte era greu să parcurgi nivelurile de învăţământ, acum, este nevoie doar să bifezi cu prezenţa la şcoală… în viitor, poate este de ajuns să te naşti, pentru a fi considerat om cu… studii.
Cultura însemnă să ştii câte ceva despre lucrurile din viaţă, să vorbeşti corect, măcar limba ta, nu contează accentul specific zonei ( care este o caracteristică plăcută ) şi exprimarea. Scrisul trebuie să fie în concordanţă cu limba română, să nu înlocuim unele litere, cuvinte cu altele, pentru că suna mai „cool”! Să lăsam prescurtările, şi acel „k” în pace, că şi el îşi are rostul său în vocabularul limbii române.
Incultura ajunge să se facă remarcată peste tot, să strige, să riposteze, să aibă dispute cu cei care folosesc adevărata cultură, chiar polemici,ea nu ţine cont nici de vârstă, nici de altele….
Unii se cred culţi, vorbitori ai unei limbi române corecte, chiar dacă sunt „varză”, expresie clasică pentru ei. De fapt dacă-şi repetă des acest lucru sau au mai mulţi prieteni care sunt la fel, ajung să creadă şi ei, chiar fiind fermi convinşi de acest lucru!
Lipsa coerenţei apare tot mai des, pe lângă internet, pe stradă, chiar şi în presă sau televiziune… Unde se va opri şi când? Ce să mai vorbim de unii aleşi ai noştri sau de unii ce „cânta” ceva în fel şi chip!
Uneori există şi teama ca celălalt să nu fie mai „cult” ca tine, motiv pentru care se încurajează acestă incultura!

Deci, în viaţă mai trebuie să şi înveţi, la fel cum era un vechi slogan comunist, care înă era real. Era unul dintre puţinele lucruri care ar fi nevoie, să se aplice şi acum.
Valorile , tradiţiile, cultura nu se moştenesc, se obţin de-a lungul vieţii!

066 ...locuri istorice