În primăvara asta a sufletului meu

26/11/2016

În primăvara asta a sufletului meu

Îmi deschid larg fereastra, respir şi arunc ce-i greu:

Dureri şi întristare, necazuri şi amar,

Boli, multă supărare, cuvinte în zadar,

Şi văicăreli aiurea, certuri, nemulţumiri,

Sentinţe ca securea, multe nepotriviri,

Ataşamente- lanţuri, idei preconcepute

Şi lacrimi ce sap şanţuri, pe suflet hâde cute,

Şi bârfele cu carul şi leneviri pe ales…

 

Afar cu ele toate, căci nu am de ales!

Ori eu, ori ele-n casă! Noi toate n-avem loc.

Să plece! Nu îmi pasă! Să intre al meu noroc

Şi sănătatea vină, iubirea de se poate,

Să fie doar lumină şi armonie-n toate!

 

Cu relele ce se întamplă? Mi le ia Bunul Dumnezeu.

Prin Binecuvântarea-I Sfântă uşor devine ce e greu.

Apoi tot El mi le întoarnă în chip de Îngeri puri

Care viaţă–n trup îmi toarnă deşi mi-s anii suri.

 

Rodica Matilda Miulescu,  Braşov, 30 octombrie 2016


Năzbâtii şi năbădăi — Stiinta Tehnica si Literatura

19/11/2016

Pătrăţel se plimbă relaxat, după o masă copioasă prin centru. Intră hotărât într-o berărie. Se aşează la o masă, lângă mai multe persoane, cu care schimbă câteva vorbe în timp ce apare chelnerul: – Domnul, ce doriţi? – Dai o bere!? – Da – răspunse chelnerul. De care? – La halbă. – Imediat. Chelnerul pleacă […]

via Năzbâtii şi năbădăi — Stiinta Tehnica si Literatura


Brăţară din jasp — elenabijoux

19/11/2016

Piatra de jasp

via Brăţară din jasp — elenabijoux


Poezie – Draga fata

19/11/2016

Cum aş putea pe soţul tău să-l critic

Când eu numai la şcoală eram abilitată acest gest să-l fac?

Ar însemna, de fapt, să mă autocritic

Căci el este oglindă a pădurii lumii, din care eu sunt numai un copac.

 

Totuşi dorinţa ta nu îmi dă pace

Şi nu vreau să te ştiu nemulţumită.

De aceea îţi mărturisesc că blogul lui îmi place

Şi că, citindu-l, am simţit că-l are şi pe ,,vino-ncoace”

Deci tu poţi să îi fii şi-n viitor soţia fericită.

 

Şi ca să te convingi că ce îţi spun nu-s vorbe-n vânt

Chiar îi trimit, de vrea, spre publicare,

Ce mi-a trăznit deunăzi prin gând.

Poate că poezeaua mea îşi va găsi şi la el căutare.

 

Dacă îi place şi o postează, îi foarte mulţumesc.

De nu, nu este nicio supărare.

Orice ar fi, eu îi doresc

Ca verbu-i ascuţit, tocindu-l, să tot crească din ce în ce mai mare.

 

 

Rodica Matilda Miulescu,

 

Braşov, 4 noiembrie,

 


Mandria de sine…

12/11/2016

Mândria de a fi român, adică mândria de ţară este un lucru normal.

IMGA0002
Dar mândria de sine….
Mândria de sine este unul din lucrurile cele mai dăunătoare. Un om mândru, se poate spune că este un om NUL. De ce ? Pentru că la acest om, copiii mândriei sunt la ei acasă şi culmea trăiesc foarte bine în armonie…: nepăsarea, uitarea şi lenea.
N-epăsarea este la el acasă. Acestuia nu-i pasă de semeni, de nimic, decât de sine, să-şi atingă scopurile prin orice mijloace.
U-itarea pentru prieteni, oameni care i-ai cunoscut şi chiar faţă de evenimente trăite….
L-enea, lipsa arzătoare a unor dorinţe de realizari, muncă, spre binele unei comunităţi….
Omul mândru se vrea mereu lăudat, se simte mândru indiferent de ceea ce face, se crede buricul pământului…
Ei îşi poartă mândria cu mare fast, toată lumea trebuie să cunoască acest om şi bineînţeles să-l invidieze…pentru ca mândria să fie şi mai mare!
Omul mândru, nu va ajuta niciodată un nevoiaş, un om, o persoană, pentru că nu este de demnitatea lui, să fie cu aceste persoane. Pentru el, oamenii trebuie selectaţi…

IMGA0001

Fiecare moment de mândrie , de sine, duce la îndepărtarea rolului vieţii acelei persoane…aceea de a fi om.
Omul mândru îşi uită colegii, este nepăsător cu prietenii şi prea leneş să ajute oamenii…
Dacă părinţii au fost mîndrii , copilul care îi urmează, va avea aceeaşi partre…de mîndrie. Este bună mândria în anumite cazuri, pentru unele realizari dar acesta să fie singur , fără cei trei copii ai săi, care fac omul să fie NUL!


La plimbare — Stiinta Tehnica si Literatura

06/11/2016

Peisajele se derulează cu încetinitorul prin faţa călătorilor. Frunzele dansează sub adierea vântului. Gogoşar şi Maimuţel privesc pe geamul maşinii conduse de Pătrăţel. Gogonel asistă pasiv la cele din jur. Pătrăţel îşi pierde atenţie, gândurile călătorind la rândul lor, undeva departe. La un moment dat, este trezit din visare de o palmă peste cap, dată […]

via La plimbare — Stiinta Tehnica si Literatura


Brăţări din sidef — elenabijoux

06/11/2016

via Brăţări din sidef — elenabijoux